Indicatii terapeutice: Tratamentul durerilor de intensitate slaba sau moderata, de exemplu: cefalee, algii dentare, lombalgii, dureri reumatice, dismenoree .
Tratamentul febrei.
Tratamentul pacientilor cu boli cardiovasculare sau cerebrovasculare, ca agent antiplachetar in profilaxia infarctului miocardic acut, al anginei pectorale instabile, ischemiei acute tranzitorii si accidentelor cerebrovasculare ischemice.
Proprietati farmacodinamice
Acidul acetilsalicilic are proprietati analgezice si antipiretice, de asemenea, este un antiinflamator nesteroidian.
Inhiba ciclooxigenaza micsorand producerea de eicosanoide: -prostaglandina E2;- prostaglandina I2; – tromboxan A2;
Acidul acetilsalicilic are un efect inhibitor accentuat asupra agregarii si altor functii plachetare. Inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei este puternica la nivelul trombocitelor, deoarece acestea nu sunt capabile sa resintetizeze enzima.
Proprietati farmacocinetice
Dupa ingerare, concentratiile plasmatice maxime (salicilat total) sunt atinse la 1/2-2 ore.
Acidul acetilsalicilic este transformat in principalul sau metabolit , acidul salicilic in cursul si imediat dupa absorbtie.
Grupul acetil al acidului acetilsalicilic incepe sa fie scindat prin hidroliza chiar din momentul trecerii prin mucoasa gastrointestinala, dar procesul are loc in special la nivel hepatic .
In cazul salicilatului legarea de proteinele plasmatice este in functie de concentratia plasmatica, proportia de legare a acidului salicilic este de 66-98%.
Dupa administrarea unor doze mari, acidul acetil salicilic este detectabil in L.C.R, si lichidul sinovial.
Acidul salicilic traverseaza placenta si trece in laptele matern.
Cinetica eliminarii acidului salicilic depinde de doza , metabolismul fiind limitat de capacitatea enzimelor hepatice (enzime saturabile).
Timpul de injumatatire prin eliminare variaza intre 2-3 ore dupa administrarea de doze mici, pana la aproximativ 12 ore dupa dozele mari.
Principalii metaboliti ai acidului salicilic sunt : conjugatul glicinic (acidul saliciluric), eterul si esterul glucuronici (salicil fenolglucuronida si salicil acetilglucuronida), acidul gentizic si conjugatul sau glicinic. Acidul salicilic si metabolitii sai sunt excretati in special pe cale renala.
Dozare si mod de administrare
Ca analgezic, antipiretic si antiinflamator se poate administra intern sau injectabil.
Administrare interna:
Adulti: 250-1000 mg in priza unica, repetandu-se la nevoie la intervale de 4-8 ore. A nu se depasi doza zilnica maxima de 4 g.
Copii: in varsta de 5-9 ani -250 mg o data, repetandu-se la nevoie la intervale de 4-8 ore. A nu se depasi doza zilnica maxima de 750 mg.
Administrare injectabila:
Se injecteaza i.m. profund sau i.v. direct ori in perfuzie i.v. (prin intermediul unei solutii vehicul , solutie de clorura de sodiu , glucoza sau sorbitol ).
Se recomanda evitarea amestecului in aceeasi seringa a acetilsalicilatului de lizina cu alte produse injectabile.
Poate fi utilizat in cura prelungita.
Adulti:
– per injectie: 500-1000 mg acid acetilsalicilic;
– in dureri intense, se recomanda administrarea a 1000 mg acid acetilsalicilic o data i.v.;
– in 24 de ore: – de obicei 500-2000 mg acid;
– in anumite cazuri, posologia zilnica poate ajunge la 4000 mg.
Copii peste 6 ani: de la 10 la 25 mg/zi.
De la 6 la 10 ani: 250-500 mg/zi.
Peste 11 ani: 500-1000 mg/zi.
Ca antiagregant plachetar se administreaza intern: Adulti: 100 mg pe zi sau 500 mg la 2-3 zile, administrat intern.
Contraindicatii
Acid acetilsalicilic nu trebuie administrat in urmatoarele circumstante:
– alergie cunoscuta la acidul acetilsalicilic sau la alte componente ale produsului.
– intoleranta la alte antiinflamatoare nesteroidiene.
– diateza hemoragica.
– ulcer gastric sau duodenal.
– ultimul trimestru de sarcina.
Atentionari si precautii speciale
Acid acetilsalicilic poate fi folosit numai dupa evaluarea atenta a raportului risc-beneficiu terapeutic in urmatoarele situatii:
– hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene;
– teren alergic;
– tratament concomitent cu anticoagulante (derivati cumarinici sau heparina );
– tulburari grave ale functiilor hepatice sau renale,
– tulburari gastrointestinale cronice,
– deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza,
– primul si al doilea trimestru de sarcina,
– perioada de alaptare.
Produsele medicamentoase continand acid acetilsalicilic nu se administreaza copiilor si adolescentilor cu boli febrile, decat dupa evaluarea atenta a raportului risc-beneficiu terapeutic, datorita posibilitatii aparitiei sindromului Reye (o maladie rara dar grava).
In caz de astm bronsic, alergie la polen, finita alergica, polipi nazali, afectiuni respiratorii bronhoobstructive cronice, hipersensibilitate la analgezice si antireumatice, tratamentul poate fi instituit numai la recomandarea medicului si sub supraveghere medicala, deoarece pot sa apara (mai frecvent decat la alti pacienti) crize de astm, eruptii cutanate (mai ales urticarie), edem Quincke.
Interactiuni medicamentoase
Acidul acetilsalicilic creste:
– efectul medicamentelor anticoagulante (derivati cumarinici, heparina );
– riscul hemoragiilor intestinale, in cazul tratamentului concomitent cu glucocorticoizi;
– efectul antiinflamatoarelor nesteroidiene;
– efectul derivatilor de sulfoniluree (sulfamide antidiabetice);
– toxicitatea metotrexatului;
– concentratiile plasmatice ale digoxinei, barbituricelor si litiului;
– efectul sulfonamidelor si combinatiilor lor.
Scade efectele urmatoarelor medicamente:
– antagonisti ai aldosteronului si diuretice de ansa;
– antihipertensive;
– uricozurice .
Chiar in doze mici, acidul acetilsalicilic reduce excretia de acid uric, putand declansa criza de guta.
Sarcina si alaptare
Folosirea salicilatilor in primele trei luni de sarcina a fost asociata in cadrul catorva studii epidemiologice cu un risc crescut de malformatii congenitale (palatoschizis, malformatii cardiace). Asa cum reiese dintr-un studiu prospectiv realizat pe 32000 perechi mama-copil, administrarea acidului acetilsalicilic in doze terapeutice uzuale nu a fost asociata cu o incidenta crescuta a malformatiilor congenitale.
Salicilatii trebuie administrati in timpul sarcinii numai dupa evaluarea stricta a raportului risc-beneficiu terapeutic.
In ultimele trei luni de sarcina, administrarea cronica a dozelor mari de salicilati poate provoca prelungirea perioadei de gestatie, inchiderea prematura a canalului arterial si inhibarea contractiilor uterine; de asemenea, favorizeaza hemoragiile atat la mama cat si la fat.
Administrarea acidului acetilsalicilic in doze mai mari de 300 mg, cu putin timp inaintea nasterii, poate provoca hemoragii intracraniene, in special la prematuri. Salicilatii trec in laptele matern in cantitati mici.
Deoarece dupa administrare ocazionala la mama nu s-au observat efecte adverse la nou-nascuti, intreruperea alaptarii nu este necesara.
In cazul administrarii regulate a unor doze mai mari de 300 mg, alaptarea trebuie intrerupta, datorita posibilitatii aparitiei efectelor adverse la nou-nascuti.
Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Nu sunt cunoscute.
Reactii adverse
Frecvent survin tulburari gastrointestinale: greata , varsaturi, diaree precum si microhemoragii gastrointestinale, care in cazuri exceptionale pot duce la anemie feripriva.
Ocazional se pot dezvolta ulcere gastrointestinale, complicate (in anumite circumstante) cu hemoragii si perforatii.
In cazuri rare pot sa apara reactii de hipersensibilitate (de exemplu: crize de dispnee, eruptii cutanate).
Au fost semnalate cazuri izolate de tulburari ale functiilor hepatice (cresterea transaminazelor serice) si renale, hipoglicemie, reactii cutanate severe.
In caz de supradozaj, in special la copii si varstnici, pot sa apara vertij si tinitus.
Supradozare
Exista diferente intre supradozajul cronic cu manifestari predominante la nivelul sistemului nervos central (salicilism ) si intoxicatia acuta, a carei principala caracteristica este tulburarea grava a echilibrului acido-bazic.
In afara de tulburarea echilibrului acido-bazic si electrolitic (de exemplu pierderi de potasiu), hipoglicemie, eruptii cutanate, hemoragii gastrointestinale, simptomatologia poate include hiperventilatie, tinitus, greata , varsaturi, tulburari de vedere si auz, cefalee, vertij , confuzie.
In intoxicatiile grave pot sa apara delir, tremor, dispnee, transpiratii, hipertermie si coma.
In intoxicatiile foarte grave (cu potential de evolutie letal), moartea se produce prin insuficienta respiratorie.
Metodele de tratament ale intoxicatiei cu acid acetilsalicilic depind de durata, stadiul si simptomele clinice ale intoxicatiei.
Ele cuprind masurile uzuale pentru reducerea absorbtiei substantei active, accelerarea excretiei, monitorizarea echilibrului hidric, electrolitic si acido-bazic, normalizarea temperaturii corporale si a respiratiei.
