Indicatii: Amisulprida este indicata in tratamentul tulburarilor schizofrenice acute si cronice
2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Fiecare comprimat contine amisulprida 200 mg. Fiecare comprimat contine amisulprida 400 mg.
Excipienti:
200 mg: Fiecare comprimat contine lactoza 120,5 mg. 400 mg: Fiecare comprimat contine lactoza 240,9 mg.
Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICA
Comprimat
200 mg: Comprimate rotunde, plate, de culoare alba pana la aproape alba, marcate cu “MS 200” pe o fata si cu o linie mediana pe cealalta fata. Comprimatul poate fi divizat in doua parti egale.
400 mg: Comprimate in forma de capsula, de culoare alba pana la aproape alba, marcate cu “MS 400” pe o fata si cu o linie mediana pe cealalta fata. Comprimatul poate fi divizat in doua parti egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicatii terapeutice
Amisulprida este indicata in tratamentul tulburarilor schizofrenice acute si cronice cu:
– simptome pozitive, cum sunt iluzii, halucinatii, tulburari de gandire, ostilitate, suspiciune
– simptome negative primare (sindromul deficitar), cum sunt aplatizare afectiva, izolare emotionala si sociala.
4.2 Doze si mod de administrare
Simptome pozitive
Doza recomandata este de 400-800 mg amisulprida pe zi.
In cazuri individuale, doza zilnica poate fi crescuta la 1200 mg amisulprida. Doze mai mari de 1200 mg pe zi nu au fost evaluate suficient din punct de vedere al sigurantei si, ca urmare nu trebuie utilizate.
Amisulprida poate fi administrate in doze orale unice de pana la 300 mg, iar dozele mai mari trebuie adminstrate in doze fractionate.
Nu este necesara ajustarea specifica a dozei la inceperea tratamentului cu amisulprida.
In cazul pacientilor cu simptome mixte pozitive si negative, dozele trebuie ajustate pentru a se obtine
un control optim al simptomelor pozitive.
Tratamentul de intretinere trebuie stabilit in mod individual, utilizand doza minima eficace. Deoarece, in general, dozele mai mari sunt necesare in tratamentul simptomelor pozitive, in aceste cazuri trebuie utilizate comprimatele cu concentratia mai mare.
Simptome negative primare (sindromul deficitar)
Doza zilnica recomandata este de 50-300 mg amisulprida.
Dozele trebuie ajustate in mod individual.
Amisulprida poate fi administrata in priza unica pana la 300 mg.
Grupe speciale de pacienti Insuficienta renala
Doza zilnica trebuie redusa la jumatate, la pacientii cu clearance -ul creatininei intre 30 si 60 ml /min si la o treime, la pacientii cu clearance -ul creatininei intre 10 si 30 ml /min. Deoarece nu exista experienta privind pacientii cu insuficienta renala severa (clearance -ul creatininei sub 10 ml /min), amisulprida este contraindicata la acesti pacienti (vezi pct. 4.3).
Insuficienta hepatica
Deoarece amisulprida este metabolizata in proportie mica, nu este necesara reducerea dozei la pacientii cu insuficienta hepatica.
Varstnici
Tratamentul nu este recomandat la pacientii varstnici (cu varsta > 65 de ani), deoarece experienta clinica este insuficienta . Tratamentul cu amisulprida prezinta un posibil risc de hipotensiune arteriala sau sedare (vezi si pct. 5.2).
Copii si adolescenti
Amisulprida este contraindicata la copii si adolescenti cu varsta sub 18 ani (vezi pct. 4.3). Mod de administrare
Amisulprida poate fi administrata fara a se tine cont de ingestia de alimente. Comprimatele trebuie inghitite nemestecate, cu o cantitate suficienta de lichid.
Durata tratamentului
Sunt disponibile date obtinute din studii clinice controlate care acopera o perioada de 1 an. Durata tratamentului trebuie stabilita de catre medicul curant.
Pentru doze care nu se pot obtine cu aceasta concentratie , sunt disponibile si alte concentratii ale medicamentului.
4.3 Contraindicatii
– Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipienti
– Tumori concomitente dependente de prolactina, de exemplu prolactinomul glandei hipofizare si cancerul de san
– Feocromocitom
– Pacientii cu insuficienta renala severa (clearance -ul creatininei sub 10 ml /min: din lipsa de experienta)
– Asocierea cu levodopa (vezi pct. 4.5)
– Asocierea cu medicamente care pot determina aritmii cardiace severe (prelungirea intervalului QT, torsada vdrfurilor):
– Antiaritmice clasa I si III (chinidina, disopiramida, procainamida, mexiletina, flecainida, propafenona, amiodarona, sotalol )
– Bepridil, cisaprida, sultoprida, tioridazina, metadona, eritromicina adminsitrata intravenos (i.v.), vincamina administrata i.v., halofantrina, pentamidina, sparfloxacina, antifungice care contin imidazol (vezi pct. 4.5)
– Copii si adolescenti cu varsta sub 18 ani (experienta insuficienta )
– Alaptare.
4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utili/are
Poate aparea sindromul neuroleptic malign caracterizat prin hipertermie , rigiditate musculara, instabilitate vegetativa, alterarea starii de constienta si cresterea valorilor creatinfosfokinazei (CPK). In caz de hipertermie , in special in cazul dozelor zilnice mari, toate antipsihoticele, incluzand amisulprida, trebuie intrerupte.
De asemenea, prescrierea de amisulprida la pacientii cu boala Parkinson trebuie facuta cu precautie, deoarece poate determina agravarea bolii. Amisulprida trebuie utilizata numai daca nu poate fi evitat tratamentul neuroleptic.
Prelungirea intervalului QT
Amisulprida induce o prelungire a intervalului QT in functie de doza (vezi pct. 4.8). Este cunoscut faptul ca acest efect poate potenta riscul producerii de aritmii ventriculare grave, cum este torsada vdrfurilor. Inaintea oricarei administrari si daca starea clinica a pacientului o permite, se recomanda excluderea urmatorilor factori care ar putea favoriza aparitia acestei tulburari de ritm:
– tulburari cardiace anterioare,
– bradicardie, mai putin de 55 de batai pe minut (bpm),
– tulburari electrolitice, in special hipokaliemie , hipomagnezemie, hipocalcemie ,
– prelungirea congenitala a intervalului QT,
– tratament in curs cu medicamente care pot produce bradicardie pronuntata (< 55 bpm), hipokaliemie , scaderea conducerii intracardiace sau prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.5).
Accident vascular cerebral (AVC)
In studiile clinice randomizate, controlate cu placebo, la pacientii varstnici cu dementa tratati cu antipsihotice atipice, a fost observata o crestere de trei ori a riscului de producere a evenimentelor adverse cerebrovasculare. Mecanismul acestei cresteri a riscului este necunoscut. Nu este exclus ca acest efect sa se produca si in cazul altor antipsihotice sau in cadrul altor grupe de pacienti. Ca urmare, amisulprida trebuie utilizata cu precautie la pacientii cu risc de producere a accidentelor vasculare cerebrale.
In timpul tratamentului cu unele antipsihotice atipice, incluzand amisulprida, a fost raportata aparitia hiperglicemiei. Pacientii aflati in tratament cu amisulprida care au diabet zaharat sau prezinta acest risc trebuie sa-si monitorizeze regulat glicemia.
Amisulprida poate scadea pragul convulsivant. Ca urmare, pacientii cu antecedente de epilepsie trebuie monitorizati indeaproape pe parcursul terapiei cu amisulprida.
Amisulprida este eliminata pe cale renala. In cazuri de insuficienta renala usoara pana la moderata (clearance -ul creatininei peste 10 ml /min), doza zilnica trebuie redusa (vezi pct. 4.2).
Amisulprida nu este recomandata pentru utilizare la pacientii cu varsta peste 65 de ani, datorita lipsei de experienta. Aceasta poate provoca sedare si hipotensiune arteriala la aceasta grupa de pacienti (vezi
pct. 5.2).
Dupa intreruperea brusca a dozelor mari de medicamente antipsihotice au fost raportate rar simptome acute de intrerupere, cum sunt greata , varsaturi si insomnie. Se poate produce, de asemenea, recurenta simptomelor psihotice si a fost raportata aparitia tulburarilor cu miscari involuntare (cum sunt acatizie, distonie si diskinezie ). Ca urmare, se recomanda intreruperea treptata a tratamentului.
Acest medicament contine lactoza monohidrat. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza , deficit de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament .
4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune
Asocieri contraindicate
Amisulprida nu trebuie administrata concomitent cu medicamente care pot induce aritmii cardiace grave (torsada vdrfurilor):
– antiaritmice clasa I si III (chinidina, disopiramida, procainamida, mexiletina, flecainida, propafenona, amiodarona, sotalol ),
– tioridazina, sultoprida (neuroleptice),
– unele antibiotice (pentamidina), antimalarice (halofantrina), inhibitori de giraza (sparfloxacina), antifungice care contin imidazol si macrolide (eritromicina i.v.)
– cisaprida (medicament gastro-intestinal)
– bepridil
– metadona
– vincamina i.v. (vasodilatator)
– amisulprida nu trebuie administrata concomitent cu agonisti ai dopaminei (de exemplu levodopa pentru boala Parkinson ), datorita antagonismului reciproc (vezi pct. 4.3).
Asocieri nerecomandate
Amisulprida nu este recomandata in asociere cu urmatoarele medicamente care cresc riscul de producere a aritmiilor cardiace grave (torsada vdrfurilor) sau care pot afecta conducerea cardiaca (prelungirea intervalului QT):
– medicamente care induc bradicardie, de exemplu beta-blocantele, anumite blocante ale canalelor de calciu, cum sunt diltiazem sau verapamil , clonidina , guanfacina, glicozidele digitalice
– medicamente care induc hipokaliemie , cum sunt diuretice, laxative stimulante, amfotericina B administrata intravenos, glucocorticoizi, tetracosactide. Hipokaliemia trebuie tratata.
– neurolepticele, cum sunt pimozida, haloperidol
– antidepresive triciclice
– litiu
– anumite antihistaminice (astemizol, terfenadina).
Amisulprida poate potenta efectele centrale ale alcoolului etilic, ca urmare acesta nu trebuie consumat in timpul tratamentului.
Asocieri care necesita precautii pentru utilizare
Se recomanda precautie cand urmatoarele medicamente sunt utilizate concomitent (datorita potentarii efectului):
– medicamente cu actiune centrala, cum sunt narcotice, anestezice, antihistamine H1 sedative, barbiturice, benzodiazepine si alte anxiolitice, clonidina si derivatii sai
– antihipertensive si alte medicamente utilizate pentru scaderea tensiunii arteriale.
Nu exista date disponibile privind interactiunile cu antagonisti H2,, cum este cimetidina.
4.6 Sarcina si alaptarea
Sarcina
Datele clinice disponibile referitoare la utilizarea de amisulprida in timpul sarcinii sunt limitate. Studiile la animale indica faptul ca amisulprida exercita o influenta asupra dezvoltarii si cresterii embrio-fetale fara a avea potential teratogen .
Nu a fost stabilita siguranta administrarii de amisulprida in cazul sarcinii la om . Ca urmare, nu este recomandata utilizarea pe perioada sarcinii, cu exceptia cazului in care beneficiile justifica riscurile potentiale.
Nou-nascutii expusi la amisulprida in timpul sarcinii pot prezenta evenimente adverse si, ca urmare trebuie monitorizati.
A fost observata o scadere a fertilitatii feminine legata de efectele farmacologice ale substantei (efect mediat de prolactina).
Alaptarea
Nu se cunoaste daca amisulprida este excretata in laptele matern, ca urmare, alaptarea este contraindicata si trebuie intrerupta inainte de inceperea terapiei (vezi pct. 4.3).
4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si a folosi utilaje
Amisulprida are o influenta moderata asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje. Chiar daca este utilizata conform recomandarilor, aceasta poate afecta timpul de reactie (de exemplu prin somnolenta), astfel incat poate fi afectata capacitatea de a conduce vehicule si de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8). Acest lucru este valabil, in special cand este utilizata concomitent cu alcoolul etilic.
4.8 Reactii adverse
Reactiile/evenimentele adverse sunt descrise respectand urmatoarea conventie in ceea ce priveste frecventa:
Foarte frecvente >1/10
Frecvente > 1/100 si <1/10
Mai putin frecvente >1/1000 si <1/100
Rare ` >1/10000 si <1/1000
Foarte rare <1/10000
Cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile)
Urmatoarele reactii adverse au fost observate in cadrul studiilor clinice controlate. Trebuie notat faptul ca in anumite cazuri este dificil sa se faca deosebirea intre evenimentele adverse si simptomele afectiunii subiacente.
Investigatii diagnostice
Frecvente: crestere in greutate
Mai putin frecvente: crestere a valorilor serice ale enzimelor hepatice, in special ale
transaminazelor
Tulburari cardiace Mai putin frecvente:
bradicardie
Tulburari ale sistemului nervos
Foarte frecvente:
Frecvente:
Mai putin frecvente:
tulburari extrapiramidale, cum sunt tremor, rigiditate, hipokinezie, hipersalivare, acatizie, diskinezie . In doze optime aceste simptome sunt , in general, usoare si partial reversibile, fara a fi necesara intreruperea amisulpridei cand se administreaza medicamentele antiparkinsoniene. Incidenta simptomelor extrapiramidale, care este dependenta de doza , ramane foarte mica la pacientii tratati cu doze intre 50-300 mg pe zi. distonie acuta, cum sunt torticolis spastic, crize oculogire, trismus. Acestea sunt reversibile fara a fi necesara intreruperea amisulpridei pe perioada tratamentului cu un medicament antiparkinsonian. Somnolenta, ameteli.
diskinezie tardiva caracterizata prin miscari ritmice, involuntare, in special ale limbii si/sau fetei, de obicei dupa administrarea pe termen lung a tratamentului. Tratamentul antiparkinsonian nu trebuie utilizat deoarece este ineficient sau poate induce agravarea simptomelor. Convulsii.
Tulburari gastro-intestinale Frecvente:
tulburari gastro-intestinale, cum sunt constipatie, greata , varsaturi, xerostomie.
Tulburari endocrine
Frecvente: crestere a valorilor plasmatice ale prolactinei, reversibila dupa
intreruperea amisulpridei. Acest lucru poate duce la galactoree, amenoree sau tulburari menstruale, ginecomastie, durere sau marire a sanilor, prolactinom si disfunctii erectile.
Mai putin frecvente: hiperglicemie (vezi pct. 4.4)
Tulburdri vasculare
Frecvente: hipotensiune arteriala
Tulburdri ale sistemului imunitar
Mai putin frecvente: reactii alergice
Tulburdri psihice
Frecvente: insomnie, anxietate, agitatie, tulburari ale orgasmului.
Urmatoarele reactii/evenimentele adverse au fost raportate in mod spontan dupa punerea pe piata a medicamentului:
Tulburdri cardiace
Cu frecventa necunoscuta: prelungirea intervalului QT, aritmii ventriculare, cum sunt torsada
vdrfurilor si tahicardia ventriculara, care pot duce la fibrilatie sau stop cardiac si deces subit (vezi pct. 4.4).
Tulburdri ale sistemului nervos
Cu frecventa necunoscuta: sindrom neuroleptic malign (vezi pct. 4.4). Tulburdri generale si la nivelul locului de administrare
Rare: simptome acute de intrerupere, incluzand greata , varsaturi si insomnie
dupa intreruperea brusca a dozelor mari; de asemenea, recurenta simptomelor psihotice, aparitia tulburarilor cu miscari involuntare (cum sunt acatizie, distonie si diskinezie ) (vezi pct. 4.4).
4.5 Supradozaj
Simptome
Experienta supradozajului cu amisulprida este limitata. Au fost raportate exacerbari ale efectelor farmacologice cunoscute ale amisulpridei. Acestea includ somnolenta si sedare , coma, hipotensiune arteriala si simptome extrapiramidale.
Tratament
In cazul supradozajului acut, trebuie luata in considerare posibilitatea unui aport multiplu de medicamente. Deoarece amisulprida este putin dializabila, nu trebuie utilizata hemodializa pentru a o elimina. Nu exista un antidot specific pentru amisulprida. Ca urmare, trebuie instituite masuri de sustinere adecvate in spital cu supravegherea atenta a functiilor vitale si monitorizarea cardiaca (ECG ) (datorita riscului de prelungire a intervalului QT). Daca apar simptome extrapiramidale severe, trebuie administrate medicamente anticolinergice.
5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: antipsihotice, benzamide
Codul ATC: N05AL05.
Amisulprida se leaga selectiv cu o afinitate mare de subtipurile receptorului dopaminergic uman D2/D3, fiind in acelasi timp lipsit de afinitate pentru subtipurile de receptori D1, D4 si D5 . Spre deosebire de neurolepticele clasice si alte neuroleptice atipice, amisulprida nu prezinta afinitate pentru receptorii serotoninergici, a-adrenergici, histaminici H1 si colinergici. In plus, nu se leaga de situsurile sigma.
In doze mari, amisulprida blocheaza receptorii D2 post-sinaptici localizati in structurile limbice, de preferinta din corpul striat. Spre deosebire de neurolepticele clasice, aceasta nu induce catalepsie si, in
urma tratamentului repetat, nu apare o hipersensibilitate a receptorilor dopaminergici D2. In doze mici, amisulprida blocheaza preferential receptorii pre-sinaptici D2/D3, producand eliberarea de dopamina responsabila de efectele dezinhibitorii.
Acest profil farmacologic atipic poate explica eficacitatea clinica a amisulpridei impotriva atat a simptomelor pozitive cat si a celor negative ale tulburarilor psihotice schizofrenice si tendinta redusa de a produce reactii adverse extrapiramidale.
5.2 Proprietati farmacocinetice
La om , amisulprida prezinta doua maxime de absorbtiei in urma administrarii orale: unul care se atinge rapid, la o ora dupa administrarea dozei si al doilea situat intre 3 si 4 ore dupa administrare. Dupa administrarea unei doze de 50 mg, concentratiile plasmatice corespunzatoare sunt 39 ± 3 si 54 ± 4 ng/ml .
Volumul de distributie este de 5,8 l/kg. Deoarece legarea de proteinele plasmatice este mica (16%), interactiunile sunt putin probabile.
Biodisponibilitatea absoluta este de 48%. Amisulprida este metabolizata in proportie mica: au fost identificati doi metaboliti inactivi, reprezentand aproximativ 4% din doza . In urma administrarii de doze repetate, amisulprida nu se acumuleaza si farmacocinetica acesteia ramane nemodificata. In urma administrarii unei doze orale, timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare al amisulpridei este de aproximativ 12 ore.
Amisulprida este eliminata nemodificata in urina . 50% din doza administrata intravenos este excretata prin urina , din care 90% se elimina in primele 24 de ore. Clearance-ul renal este de 20 l/ora sau 330 ml /min.
O masa bogata in carbohidrati (continand fluide 68%), scade in mod semnificativ valorile ASC, Tmax si Cmax ale amisulpridei, dar in urma unei mese bogate in grasimi nu s-au observat modificari. Cu toate acestea, nu se cunoaste importanta acestor date in administrarea clinica de rutina.
Insuficienta hepatica
Deoarece amisulprida este metabolizata in proportie mica, nu este necesara reducerea dozei la pacientii cu insuficienta hepatica.
Insuficienta renala
Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare este crescut la pacientii cu insuficienta renala, in timp ce clearance -ul sistemic este redus cu un factor cuprins intre 2,5 si 3. Aria de sub curba concentratiei in functie de timp (ASC) a amisulpridei in cazurile de insuficienta renala usoara a crescut de doua ori si in cazul insuficientei renale moderate de aproape zece ori. Amisulprida este foarte putin dializabila.
Varstnici
La pacientii varstnici (cu varsta > 65 de ani), au fost observate modificari usoare ale profilului farmacocinetic (o crestere de 10% a ASC), datorate probabil modificarilor functiei renale, legate de varsta.
5.3 Date preclinice de siguranta
In cadrul studiilor de toxicitate cronica, la sobolani la care s-au administrat 200 mg/kg si zi amisulprida si caini la care s-au administrat cel mult 120 mg/kg corp si zi, nu a fost identificata toxicitate specifica de organ. Au fost observate apatie, letargie si tremor. Doar la caini au aparut cresteri ale valorilor colesterolemiei si lipemieisi tahicardie tranzitorie.
Studiile la animale sugereaza o influenta asupra cresterii si dezvoltarii embrio-fetale, dar fara potential teratogen . Nu au fost efectuate studii adecvate privind efectele asupra puilor acestor specii. Studiile de carcinogenitate la soareci si sobolani au aratat o crestere a incidentei tumorilor mamare, pituitare, suprarenale si tumorilor endocrine pancreatice. Nu a putut fi stabilit nivelul dozei lipsita de efecte. La ambele specii, la grupul cu doza cea mai mica (30 mg/kg) a fost observata o crestere a incidentei de producere a tumorilor.
Inducerea tumorilor poate fi explicata prin efectele antidopaminergice si hiperprolactinemice ale
amisulpridulei si de sensibilitatea caracteristica rozatoarelor la aceste modificari hormonale. Mecanismul de inducere la rozatoare este cunoscut.
6. PROPRIETATI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipientilor
Lactoza monohidrat Amidon de cartof Hipromeloza
Amidonglicolat de sodiu (tip A) Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilitati
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
4 ani.
6.4 Precautii speciale pentru pastrare
Acest medicament nu necesita conditii speciale pentru pastrare.
6.5 Natura si continutul ambalajului
Blistere transparente din PVC-PVDC/Al
Marimi de ambalaj
200 mg: cutii cu 1, 10, 20, 30, 50, 5 x 50, 60, 90, 100 si 120 comprimate. Ambalaj de uz spitalicesc cu 500 (10 x 50) comprimate.
400 mg: cutii cu 1, 10, 20, 30, 50, 5 x 50, 60, 90, 100 si 120 comprimate. Ambalaj de uz spitalicesc cu 500 (10 x 50) comprimate.
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.
6.6 Precautii speciale pentru eliminarea re/iduurilor
Fara cerinte speciale.
7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA
Teva Pharmaceuticals S.R.L.
Str. Domnita Ruxandra nr. 12, parter, sector 2,
Bucuresti, Romania
