Indicatii: Cilopen este indicat in tratamentul infectiilor severe determinate de microorganisme sensibile
2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Un flacon contine imipenem 534,76 mg sub forma de imipenem anhidru 500 mg si cilastatin 500 mg sub forma de cilastatin sodic 530,70 mg.
Fiecare flacon contine sodiu 20,6 mg. Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICA
Pulbere pentru solutie perfuzabila
Pulbere de culoare alba pana la slab galbena.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicatii terapeutice
Cilopen este indicat in tratamentul urmatoarelor infectii severe determinate de microorganisme sensibile (vezi pct. 4.4 si 5.1):
– pneumonie nozocomiala sau pneumonie comunitara complicata care necesita spitalizare;
– infectii intraabdominale complicate;
– infectii genito-urinare complicate;
– infectii cutanate si ale tesuturilor moi complicate.
Trebuie avute in vedere ghidurile oficiale privind utilizarea corespunzatoare a medicamentelor antibacteriene.
4.2 Do/e si mod de administrare
Pentru recomandari privind diluarea medicamentului inainte de administrare, vezi pct. 6.6.
Doza zilnica totala si calea de administrare a Cilopen trebuie stabilite in functie de tipul sau severitatea infectiei, luand in considerare gradul sensibilitatii germenului(ilor) patogen(i), functia renala si greutatea pacientului.
Dozele mentionate sunt calculate pentru o greutate de > 70 kg. Doza zilnica totala trebuie administrata in prize egale.
Recomandarile de dozaj prezentate mai jos aduc specificari in ceea ce priveste cantitatea de imipenem administrata. Cu acesta, se elibereaza o cantitate echivalenta de cilastatin. Un flacon de Cilopen 500 mg/500 mg asigura echivalentul a 500 mg imipenem anhidru si 500 mg cilastatin.
Utilizare la varstnici
De obicei, varsta nu afecteaza tolerabilitatea si eficacitaea Cilopen. Dozele trebuie stabilite in functie de severitatea infectiei, sensibilitatea germenilor implicati, starea clinica a pacientului si functia renala.
Administrare intravenoasa
Aceasta formulare nu este destinata pentru utilizare intramusculara. Dozele de Cilopen trebuie determinate in functie de severitatea infectiei, sensibilitatea la antibiotic a germenului(ilor) implicat(ti) si starea clinica a pacientului.
Nota: toate dozele recomandate se refera la cantitatea de imipenem din Cilopen.
Adulti (cu greutatea de 70 kg): doza uzuala zilnica la adult este de 500 mg administrata la intervale de 6-8 ore (vezi tabelul de mai jos). In infectiile cu microorganisme mai putin sensibile, doza zilnica poate fi crescuta pana la o doza maxima de 50 mg/kg si zi (fara a depasi doza de 4 g zilnic).
Doze uzuale la adult (administrare intravenoasa)
Fiecare doza de 500 mg trebuie administrata intravenos printr-o perfuzie cu durata de 20 – 30 minute. Fiecare doza de 1000 mg trebuie administrata printr-o perfuzie cu durata de 40 – 60 minute. La pacientii la care apare greata in timpul administrarii, debitul perfuziei poate fi redus.
Pacientii cu clearance -ul creatininei cuprins intre 6-20 ml /min trebuie tratati cu 250 mg (sau 3,5 mg/kg oricare doza este mai mica) la fiecare 12 ore pentru majoritatea germenilor patogeni. Utilizarea dozelor de 500 mg la acesti pacienti poate creste riscul de aparitie a convulsiilor.
La pacientii cu clearance -ul creatininei < 5 ml /min nu trebuie sa se administreze Cilopen, decat daca hemodializa se initiaza in decurs de 48 ore.
Cilopen se elimina din circulatie prin hemodializa. Pacientului trebuie sa i se administreze Cilopen imediat dupa hemodializa si ulterior la intervale de 12 ore. Pacientii dializati, in special cei cu afectiuni preexistente ale sistemului nervos central, trebuie monitorizati cu atentie; Cilopen trebuie administrat la pacientii hemodializati numai daca beneficiile terapeutice depasesc riscul potential de aparitie al convulsiilor (vezi pct. 4.4).
In prezent, nu exista date suficiente pentru a recomanda utilizarea Cilopen la pacientii cu dializa peritoneala.
Doze la copii si adolescenti
Varsta Doza Intervalul dintre Doza zilnica totala
administrari
>3 ani (< 40 kg) 15 mg/kg 6 ore 60 mg/kg
Doza zilnica totala nu trebuie sa depaseasca 2 g.
Copiilor si adolescentilor cu greutatea corporala peste 40 kg trebuie sa li se administreze dozele recomandate pentru adulti.
Datele clinice sunt insuficiente pentru a recomanda o doza optima la copii cu varsta mai mica de 3 ani sau la sugari si copii cu insuficienta renala.
Cilopen nu este recomandat pentru tratamentul meningitei. Daca se suspecteaza o meningita , trebuie utilizat un antibiotic adecvat.
4.3 Contraindicatii
Hipersensibilitate la substantele active sau la oricare dintre excipienti. Antecedente de reactii alergice/anafilactice la peniciline sau cefalosporine.
4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utili/are
Imipenem/cilastatin trebuie utilizat numai in infectiile severe sau complicate suspectate a fi sau determinate de bacterii rezistente la alte antibiotice beta-lactamice si sensibile la imipenem/cilastatin.
Sunt disponibile unele date clinice si de laborator care sustin o hipersensibilitate incrucisata partiala intre imipenem/cilastatin si alte antibiotice beta-lactamice: peniciline si cefalosporine. Pentru majoritatea antibioticelor beta-lactamice s-au raportat reactii severe (inclusiv anafilaxie).
Inaintea initierii tratamentului cu Cilopen, trebuie efectuata o anamneza atenta in legatura cu o posibila reactie de hipersensibilitate la antibiotice beta-lactamice in antecedente. Daca apare o reactie alergica la Cilopen, administrarea acestuia trebuie intrerupta si trebuie instituite masurile corespunzatoare.
Colita pseudomembranoasa a fost raportata, practic, pentru toate antibioticele si poate avea manifestari variate, de la forme usoare pana la forme care pun viata in pericol. Cilopen trebuie prescris cu prudenta la pacientii cu antecedente de boli gastro-intestinale, in special colita. Este important de avut in vedere diagnosticul de colita pseudomembranoasa la pacientii la care apare diaree asociata utilizarii de antibiotice. Desi studiile indica drept prim factor etiologic al colitei asociate cu antibioticele o toxina produsa de Clostridium difficile, trebuie, de asemenea, avute in vedere si alte etiologii.
Utilizare la copii si adolescenti
Datele clinice privind eficacitatea si siguranta utilizarii imipenem/cilastatin la copii sunt insuficiente. Ca urmare, Cilopen se administreaza cu prudenta la copii cu varsta > 3 ani. Nu s-au stabilit pana in prezent eficacitatea si tolerabilitatea Cilopen la copii cu varsta sub 3 ani; ca urmare, utilizarea Cilopen nu este recomandata la aceasta grupa de varsta.
Sistem nervos central
Nota: Cilopen nu este indicat in infectiile sistemului nervos central.
Pacientii cu tulburari la nivelul sistemului nervos central (leziuni cerebrale sau antecedente de convulsii) si/sau cu afectare a functiei renale (poate sa apara acumularea Cilopen) si tratati cu Cilopen au prezentat reactii adverse la nivelul sistemului nervos central (SNC), in special in cazul in care s-au depasit dozele recomandate in functie de greutate si de gradul de afectare a functiei renale. Deci, la acesti pacienti se recomanda respectarea stricta a schemelor de administrare si continuarea tratamentului anticonvulsivant recomandat.
Daca apare tremor focal, mioclonii sau convulsii, pacientul trebuie evaluat din punct de vedere neurologic si trebuie instituit un tratament anticonvulsivant, daca acesta nu a fost instituit anterior. Daca aceste simptome continua, dozele de Cilopen trebuie reduse sau administrarea acestuia trebuie intrerupta.
Utilizare la pacienti cu insuficienta renala
Pacientii cu clearance -ul creatininei < 5 ml /min nu trebuie tratati cu Cilopen decat daca se instituie hemodializa in decurs de 48 ore. La pacientii hemodializati se administreaza Cilopen numai daca beneficiile terapeutice depasesc riscul potential de aparitie a convulsiilor.
In cazul tratamentului de lunga durata se recomanda monitorizarea regulata a functiei hepatice si renale, precum si efectuarea de teste de sange.
Pot aparea miastenia si agravarea miasteniei gravis. Ca urmare, in cazul aparitiei oricaror simptome care indica agravarea miasteniei gravis se recomanda consult medical.
Acest medicament contine 20,6 mg sodiu pe doza . Acest lucru trebuie avut in vedere la pacientii ce urmeaza o dieta cu restrictie de sodiu .
4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune
La pacientii la care s-a administrat combinatia de imipenem cu cilastatin concomitent cu ganciclovir s-au raportat convulsii generalizate. Aceste medicamente nu trebuie administrate concomitent decat daca beneficiile terapeutice depasesc riscurile potentiale.
De asemenea, pro-medicamentul valganciclovir poate determina convulsii la administrarea concomitenta cu imipenem/cilastatin.
S-a evidentiat ca administrarea concomitenta de probenecid determina dublarea timpul de injumatatire plasmatica pentru cilastatin, dar fara efecte asupra prezentei in urina .
S-a evidentiat ca administrarea concomitenta de probenecid determina numai cresterea minima a concentratiei plasmatice si a timpului de injumatatire plasmatica pentru imipenem, cu scaderea prezentei urinare a imipenemului activ la aproximativ 60% din doza administrata.
Dupa administrarea concomitenta cu carbapeneme s-a observat scaderea concentratiei plasmatice de acid valproic. Concentratia scazuta de acid valproic poate determina un control inadecvat al convulsiilor. Trebuie luat in considerare un medicament antibacterian alternativ. Daca se administreaza imipenem concomitent cu acid valproic, concentratia plasmatica de acid valproic trebuie monitorizata atent.
La unii pacienti poate aparea pozitivarea testului Coombs.
4.6 Sarcina si alaptarea
Sarcina
Nu sunt disponibile date adecvate privind utilizarea imipenem/cilastatin la femeile gravide.
Studiile la animale au evidentait toxicitate asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Nu se cunoaste riscul potential la om .
Ca urmare, acest medicament nu trebuie utilizat in timpul sarcinii decat daca beneficiul terapeutic pentru mama depaseste riscul potential pentru fat.
Alaptare
Imipenem si cilastatin se excreta in cantitati mici in laptele matern. Ca urmare, este putin probabil ca sugarul sa fie expus la cantitati semnificative. Daca utilizarea acestui medicament este absolut necesara, trebuie luat in considerare raportul dintre beneficiul alaptarii pentru sugar si riscul potential la sugar .
4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, unele reactii adverse la nivelul SNC, cum sunt ameteli, tulburari psihice, confuzie si convulsii, pot afecta capacitatea de a conduce vehicule si de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8).
4.8 Reactii adverse
Evaluarea reactiilor adverse se face pe baza urmatoarei conventii privind frecventa: Foarte frecvente (> 1/10)
Frecvente (> 1/100 si <1/10)
Mai putin frecvente (> 1/1000 si <1/100)
Rare (> 1/10000 si <1/1000) Foarte rare (<1/10000)
Cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
Reactii adverse
Chiar daca urmatoarele reactii adverse sunt rare, foarte rare sau frecventa lor nu poate fi estimata din datele disponibile, in cazul aparitiei lor, acestea pot fi grave:
– reactii anafilactice: edem angioneurotic, febra , necroliza epidermica toxica/sindrom Stevens-Johnson, dermatita exfoliativa, insuficienta renala acuta;
– colita pseudomembranoasa;
– crize convulsive sau convulsii.
Astfel de pacientii trebuie sa primeasca imediat ingrijiri medicale.
Infectii si infestari
Rare: suprainfectii cu germeni patogeni rezistenti (de exemplu, Xanthomonas maltophila, Candida ).
Tulburdri hematologice si limfatice Frecvente: eozinofilie, trombocitoza.
Mai putin frecvente: leucopenie, scaderea hemoglobinei si prelungirea timpului de protrombina. Unii pacienti pot dezvolta test Coombs direct pozitiv.
Rare: neutropenie, inclusiv agranulocitoza, pancitopenie, aplazie medulara. Foarte rare: deprimare a functiei maduvei hematogene.
Tulburdri ale sistemului imunitar
Mai putin frecvente: eruptie cutanata tranzitorie, prurit, urticarie.
Rare: eritem polimorf, reactii anafilactice, reactii alergice severe (imediat).
Tulburdri ale sistemului nervos
Mai putin frecvente: au fost raportate somnolenta, ameteli, vertij si cefalee, tulburari psihice, stari confuzionale sau convulsii.
Rare: mioclonii, tulburari psihice, inclusiv halucinatii, parestezie, encefalopatie, pervertire a gustului.
Tulburdri acustice si vestibulare Rare: pierdere a auzului.
Tulburdri cardiovasculare Mai putin frecvente: hipotensiune arteriala. Cu frecventa necunoscuta: tahicardie si palpitatii.
Tulburdri respiratorii, toracice si mediastinale Foarte rare: hiperventilatie si dispnee.
Tulburdri gastro-intestinale
Frecvente: greata si/sau varsaturi datorate medicamentului care par a fi mai frecvente la pacientii cu granulocitopenie tratati cu imipenem/cilastatin comparativ cu cei fara granulocitopenie , diaree. Rare: colorare a dintilor si/sau a limbii, colita pseudomembranoasa.
Tulburdri hepatobiliare
Frecvente: crestere usoara a concentratiilor serice ale transaminazelor, bilirubina si/sau fosfataza alcalina.
Rare: hepatita, insuficienta hepatica. Foarte rare: hepatita fulminanta.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat Cu frecventa necunoscuta: candidoza.
Tulburdri musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv Cu frecventa necunoscuta: poliartralgie si durere /disconfort toracic. Foarte rare: astenie si agravare a miasteniei gravis.
Tulburdri renale si ale cdilor urinare Rare: oligurie /anurie, poliurie.
Foarte rare: s-au observat cresteri ale creatininemiei si azotemiei. La copii s-a observat modificarea culorii urinei fara semnificatie patologica si care nu trebuie confundata cu hematuria.
Tulburdri generale si la nivelul locului de administrare Frecvente: eritem, durere si induratie locala, tromboflebita.
4.9 Supradozaj
Nu sunt disponibile informatii specifice privind tratamentul supradozajului cu Cilopen. Simptomele care pot aparea in caz de supradozaj sunt tremor, greata, varsaturi, hipotensiune arteriala si bradicardie. Poate aparea bronhospasmul.
Imipenem/cilastatin sodic este hemodializabil. Cu toate acestea, eficacitatea hemodializei in tratamentul supradozajului nu este cunoscuta.
5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: antiinfectioase de uz sistemic, alte antibiotice beta-lactamice, carbapeneme, codul ATC: J01DH51.
Mecanism de actiune
Imipenemul este un antibiotic beta-lactamic din clasa carbapenemelor. Actioneaza antibacterian prin inhibarea sintezei peretelui bacterian.
Cilastatinul sodic este un inhibitor specific , competitiv si reversibil al dehidropeptidazei I, enzima renala care metabolizeaza si inactiveaza imipenemul. Cilastatinul sodic nu are activitate antibacteriana.
Bacteriologie
Imipenem/cilastatin are actiune bactericida impotriva unui spectru larg de germeni patogeni. Impotriva speciilor Gram-negativ imipenem/cilastatin are spectru de activitate similar cefalosporinelor de generatie noua si penicilinelor; impotriva speciilor Gram-pozitiv, imipenem/cilastatin are potenta antibacteriana mare care anterior era asociata numai antibioticelor beta-lactamice cu spectru ingust si cefalosporinelor de prima generatie.
Testele in vitro au aratat ca imipenemul actioneaza sinergic cu antibioticele aminoglicozidice impotriva anumitor tulpini de Pseudomonas aeruginosa.
Relatia farmacocinetica /farmacodinamie
Eficacitatea depinde, in principal, de timpul pana la obtinerea concentratiei minime inhibitorii (T/CMI) pentru agentul(tii) patogen(i) tratat(ti).
Mecanismul(ele) de rezistenta
Imipenemul este stabil la hidroliza determinata de majoritatea claselor de beta-lactamaze, cu exceptia carbapenemazelor, care pot fi pe baza de serine sau metalo-enzime. Prevalenta acestor enzime la bacteriile patogene Gram-negativ este crescuta si, de obicei, le confera rezistenta la toate celelalte carbapeneme. Rezistenta la imipenem, cu sau fara rezistenta incrucisata la unii sau la toate celelalte carbapeneme si la alte medicamente beta-lactamice, se poate produce, de asemenea, prin modificari la nivelul proteinelor de care se leaga penicilina, pompelor de eflux si/sau impermeabilitatii membranei externe a bacteriilor Gram-negativ.
Nu exista o rezistenta incrucisata in functie de tinta intre imipenem si medicamentele antibacteriene non-beta-lactamice. Cu toate acestea, bacteriile pot prezenta rezistenta la mai mult de o clasa de medicamente antibacteriene cand mecanismul rezistentei implica o pompa de eflux sau impermeabilitatea membranara.
Prevalenta rezistentei dobandite poate varia geografic si in timp, pentru specii selectate si informatiile locale privind rezistenta sunt utile, in special pentru tratamentul infectiilor severe. Daca este necesar, se va apela la recomandarile expertilor, cand prevalenta locala a rezistentei este astfel incat utilitatea medicamentului in cel putin unele tipuri de infectii este discutabila.
Valorile critice ale CMI clinice EUCAST (S, mg/l) pentru imipenem sunt :
Enterobacteriaceae 2/8
Pseudomonas 4/8
Acinetobacter 2/8
Enterococcus 4/8
Streptococcus A, B, C, G 2/2
S.pneumoniae 2/2
H.influenzae, M.catarrhalis 2/2
Anaerobi Gram-negativ 2/8
Anaerobi Gram- pozitiv 2/8
Valori critice la nelegate de specii 2/8
Sensibilitate stafilococilor la carbapeneme este dedusa din sensibilitatea la meticilina . Spectrul antibacterian al imipenemului este prezentat in tabelul urmator.
Specii frecvent sensibile
Aerobi Gram-pozitiv
Enterococcus. faecalis
Staphylcoccus aureus (meticilino-sensibil)
Staphylococcus coagulazo-negativ (meticilino-sensibil)
Streptococcus agalactiae
Streptococcus pneumoniae
Streptococcus pyogenes
Streptococi din grupul “viridans”
Aerobi Gram-negativ
Acinetobacter baumannii
Citrobacter. freundii
Enterobacter aerogenes
Enterobacter cloacae
Escherichia coli
Haemophilus influenzae
Klebsiella oxytoca
Klebsiella pneumoniae
Moraxella catarrhalis
Serratia marcescens
Anaerobi
Bacteroides . fragilis
Fusobacterium spp.
Peptococcus spp.
Peptostreptococcus spp.
Prevotella spp.
Veillonella spp.
Clostridium spp (cu exceptia Clostridium difficile)
Specii pentru care rezistenta dobandita poate fi o problema
Aerobi Gram-pozitiv
Enterococcus . faecium+
Aerobi Gram-negativ
Pseudomonas aeruginosa
Organisme cu rezistenta mostenita
Aerobi Gram-pozitiv
Staphylococcus (meticilino-rezistent)
Aerobi Gram-negativ
Stenotrophomonas maltophilia
Anaerobi Gram-pozitiv
Clostridium difficile
Altele
Chlamydia spp.
Chlamydophila spp.
Mycoplasma spp.
Legionella pneumophila
Ureaplasma urealyticum
+ Specii pentru care s-a observat o rata mare a rezistentei (> 50%) in unele tari europene.
5.2 Proprietati farmacocinetice
Dupa administrare orala, imipenemul nu se absoarbe semnificativ. Dupa administrarea intravenoasa a 500 mg, s-au observat concentratii plasmatice maxime de aproximativ 36 ug/ml . Dozele repetate nu au niciun efect asupra proprietatilor farmacocinetice ale imipemenului sau cilastatinului si nu s-a observat acumularea imipenem/cilastatin.
Distributie
Imipenemul se leaga de proteinele plasmatice in proportie de aproximativ 20% si cilastatinul in proportie de aproximativ 40%. Volumul de distributie este de aproximativ 10 l pentru ambele substante.
Metabolizare
Imipenemul se metabolizeaza in principal la nivelul tubilor renali proximali prin intermediul dehidropeptidazei I intr-un metabolit inactiv cu inel deschis, rezultand concentratii urinare de imipenem relativ mici. Metabolizarea sistemica a imipenemului este de aproximativ 30%. Cilastatinul, un inhibitor al aceastei enzime, previne eficace metabolizarea renala a imipenemului, rezultand concentratii urinare de imipenem mai mari.
Cilastatinul este partial metabolizat la N-acetil-cilastatin la nivel renal. Eliminare
Clearance-ul plasmatic al imipenemului este de 225 ml /min si al cilastatinului de aproximativ 200 ml /min. Administrarea concomitenta determina o scadere a clearance -ul plasmatic al imipenemului la aproximativ 195 ml /min si o crestere a clereance-ului renal, a recuperarii urinare si concentratiilor urinare. Clearance-ul plasmatic al cilastatinului nu este afectat. Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare pentru imipenem este de aproximativ 1 ora, la fel si pentru cilastatin. Aproximativ 70% din doza de imipenem administrata se elimina nemodificata in urina si aproximativ 70 – 80% din doza de cilastatin.
Grupe speciale de pacienti
Varstnici
La voluntari varstnici sanatosi (cu varsta intre 65 si 75 ani, cu functia renala normala pentru varsta lor), farmacocinetica unei doze unice de 500 mg imipenem si 500 mg cilastatin administrata intravenos timp de 20 minute este in concordanta cu cea obtinuta la persoanele cu insuficienta renala usoara pentru care nu este considerata necesara ajustarea dozelor.
Pacienti cu insuficienta renala
Clearance-ul plasmatic al imipenemului este scazut la aproximativ 40% la persoanele cu insuficienta renala moderata si pana la 70% la pacientii cu insuficienta renala severa. In plus, timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare este crescut la aproximativ 2,5 ore. Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare la pacientii hemodializati este de aproximativ 3-4 ore. Clearance-ul cilastatinului este scazut la aproximativ 50% la persoanele cu insuficienta renala moderata si pana la 80% la pacientii cu insuficienta renala severa. In plus, timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare este crescut la aproximativ 4 ore. Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare la pacientii hemodializati este de aproximativ 12 ore.
In timpul hemodializei s-a observat un clearance mai mare pentru imipenem si cilastatin. Copii
Volumul de distributie al imipenem si cilastatin la copii este putin mai mare decat la adulti. Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare pentru imipenem este de aproximativ 1 ora si pentru cilastain este de aproximativ 40 minute. 50-70% din doza de imipenem/cilastatin administrata se excreta in urina .
5.3 Date preclinice de siguranta
Studii de toxicitate cu doze repetate nu au evidentiat efecte suplimentare fata de cele deja cunoscute dupa utilizarea clinica la om . In plus, studiile in vivo si in vitro nu au evidentiat potential mutagen.
Studiile la femelele gestante de soarece si sobolan nu au evidentiat toxicitate asupra functiei de reproducere. Administrarea de imipenem/cilastatin sub forma de injectie in bolus la femelele gestante de maimuta cynomolgus a determinat toxicitate materna, inclusiv varsaturi, diaree, avort si deces. Administrarea de imipenem/cilastatin in perfuzii intravenoase in doze si cu viteze similare cu cele utilizate clinic la femelele gestante de maimuta a determinat intoleranta materna minima, dar s-a observat o crestere a pierderilor embrionare.
6. PROPRIETATI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipientilor
Hidrogenocarbonat de sodiu (pentru ajustarea pH -ului)
6.2 Incompatibilitati
Cilopen este incompatibil din punct de vedere chimic cu lactatul si nu trebuie reconstituit cu solventi care contin lactat.
Cilopen nu trebuie amestecat cu sau adaugat la alte antibiotice.
Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente cu exceptia celor mentionate la pct. 6.6.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
Dupa reconstituire/diluare, solutia de Cilopen trebuie utilizata imediat.
6.4 Precautii speciale pentru pastrare
A se pastra la temperaturi sub 25°C, in ambalajul original. Solutia reconstituita/diluata se administreaza imediat.
6.5 Natura si continutul ambalajului
Flacon din sticla incolora, cu capacitatea de 22 ml , inchis cu dop din cauciuc clorobutilic si prevazut cu set de transfer constand din capsula de protectie a acului, capac si inel de sigilare in forma de „O”. Flacon din sticla incolora, cu capacitatea de 100 ml , inchis cu dop din cauciuc bromobutilic, sigilat cu capsa din aluminiu si disc din polipropilena.
Cutie cu un flacon din sticla incolora cu capacitatea de 22 ml continand pulbere pentru solutie perfuzabila.
Cutie cu 5 flacoane din sticla incolora cu capacitatea de 22 ml continand pulbere pentru solutie perfuzabila.
Cutie cu 10 flacoane din sticla incolora cu capacitatea de 22 ml continand pulbere pentru solutie perfuzabila.
Cutie cu un flacon din sticla incolora cu capacitatea de 100 ml continand pulbere pentru solutie perfuzabila.
Cutie cu 5 flacoane din sticla incolora cu capacitatea de 100 ml continand pulbere pentru solutie perfuzabila.
Cutie cu 10 flacoane din sticla incolora cu capacitatea de 100 ml continand pulbere pentru solutie perfuzabila.
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.
6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor si alte instructiuni de manipulare
Prepararea solutiei intravenoase
In tablelul urmator este prezentat modul de reconstituire al Cilopen pulbere pentru solutie perfuzabila.
Concentratie
500 mg
Volum de solvent adaugat
100
Concentratia aproximativa de imipenem (mg/ml )
Continutul unui flacon trebuie diluat si transferat in solutie perfuzabila adecvata pentru a atinge un volum final de 100 ml .
Reconstituirea flaconului
Se sugereaza urmatoarea procedura: se adauga peste pulberea din flacon aproximativ 10 ml solutie perfuzabila adecvata (vezi “Compatibilitate si stabilitate”) si se agita bine. Suspensia obtinuta se transfera in flaconul cu solutie perfuzabila.
ATENTIE: SUSPENSIA NU ESTE DESTINATA PERFUZARII DIRECTE Se repeta prin adaugarea in flacon a inca 10 ml solutie perfuzabila, pentru a asigura transferarea intregului continut al flaconului in solutia perfuzabila. Solutia astfel rezultata trebuie agitata pana devine limpede.
Solutia reconstituita trebuie inspectata vizual, pentru impuritati si modificari de culoare inainte de administrare. Solutia reconstituita este limpede si de culoare alba pana la slab galbena.
Pentru modul de administrare al perfuziei vezi pct. 4.2.
Solutia reconstituita trebuie utilizata imediat. Solutia neutilizata si flaconul trebuie eliminate adecvat, in concordanta cu reglementarile locale.
Compatibilitate si stabilitate
Conform reglementarilor de buna practica clinica si farmaceutica, solutia de Cilopen trebuie administrata imediat dupa reconstituirea cu oricare dintre urmatorii solventi:
– solutie perfuzabila de clorura de sodiu 9 mg/ml (0,9%);
– apa pentru preparate injectabile.
Cilopen este incompatibil din punct de vedere chimic cu lactatul si nu trebuie reconstituit cu solventi care contin lactat. Cu toate acestea, Cilopen se poate administra intr-un sistem de perfuzare intravenos prin care se administreaza si solutie de lactat.
Cilopen nu trebuie amestecat cu sau adaugat la alte antibiotice.
7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA
Terapia SA
Str. Fabricii nr. 124, Cluj-Napoca, Romania
