Indicatii: Tratamentul hipertensiunii arteriale. Tratamentul insuficientei cardiace simptomatice.

Fenosimed 5 mg comprimate
Fenosimed 10 mg comprimate
Fenosimed 20 mg comprimate

 2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA

Fiecare comprimat contine fosinopril sodic 5 mg. Fiecare comprimat contine fosinopril sodic 10 mg. Fiecare comprimat contine fosinopril sodic 20 mg.

Pentru lista tuturor excipientilor, vezi punctul 6.1.

 3. FORMA FARMACEUTICA

Comprimat
Fenosimed 5 mg comprimate
Comprimate rotunde, de culoare alba sau aproape alba, marcate cu „FL5″. Diametru 6 mm. Fenosimed 10 mg comprimate
Comprimate rotunde, de culoare alba sau aproape alba, marcate cu „FL10″. Diametru 8 mm. Fenosimed 20 mg comprimate
Comprimate rotunde, de culoare alba sau aproape alba, marcate cu „FL20″. Diametru 8 mm.

 4. DATE CLINICE

 4.1 Indicatii terapeutice

Tratamentul hipertensiunii arteriale. Tratamentul insuficientei cardiace simptomatice.

 4.2 Doze si mod de administrare

Fosinoprilul sodic trebuie administrat oral , in doza unica zilnica. Similar tuturor medicamentelor administrate o data pe zi, acesta trebuie utilizat la aproximativ aceeasi ora din zi. Absorbtia fosinoprilului sodic nu este influentata de alimente.
Doza trebuie individualizata in functie de statusul pacientului si de raspunsul tensiunii arteriale (vezi pct. 4.4).
Hipertensiune arteriala
Fosinoprilul sodic poate fi administrat in monoterapie sau in asociere cu alte clase de medicamente antihipertensive.
Pacienti hipertensivi netrati anterior cu diuretice Doza initiala
Doza initiala recomandata este de 10 mg o data pe zi. Dupa administrarea dozei initiale, pacientii cu un sistem renin-angiotensina-aldosteron puternic activat (in special, hipertensiune arteriala renovasculara, deplete de sare si/sau volemica, decompensare cardiaca sau hipertensiune arteriala severa) pot prezenta o scadere marcata a tensiunii arteriale. Tratamentul trebuie fi initiat sub supraveghere medicala.

Doza de intretinere
Doza uzuala zilnica este de 10 mg pana la maxim 40 mg, administrata intr-o singura priza. In general, daca efectul terapeutic dorit nu poate fi obtinut in interval de 3 pana la 4 saptamani la o anumita marime a dozei, aceasta poate fi crescuta ulterior.

Pacienti hipertensivi tratati concomitent cu diuretice
Dupa initierea tratamentului cu fosinopril sodic, poate sa apara hipotensiune arteriala simptomatica. Aceasta este mai frecventa la pacientii tratati concomitent cu diuretice. Ca urmare, se recomanda prudenta intrucat acesti pacienti pot prezenta deplete volemica si/sau deplete de sare. Daca este posibil, administrarea diureticului trebuie intrerupta cu 2 pana la 3 zile inainte de initierea terapiei cu fosinopril sodic. La pacientii hipertensivi, la care diureticul nu poate fi intrerupt, tratamentul cu fosinopril sodic va fi initiat cu o doza de 10 mg. Functia renala si potasemia trebuie monitorizate. Doza ulterioara de fosinopril sodic trebuie ajustata in functie de raspunsul tensiunii arteriale. Daca este necesar, tratamentul diuretic poate fi reluat (vezi pct. 4.4 si 4.5). Atunci cand se initiaza terapia la pacientii tratati deja cu diuretice, se recomanda ca tratamentul cu fosinopril sodic sa fie initiat sub supraveghere medicala, timp de mai multe ore si pana cand se stabilizeaza tensiunea arteriala.

Insuficienta cardiaca
La pacientii cu insuficienta cardiaca simptomatica, fosinoprilul sodic trebuie administrat ca tratament adjuvant la terapia cu diuretice si, atunci cand este adecvat, digitalice. Doza initiala recomandata este de 10 mg o data pe zi, iar tratamentul va fi initiat sub stricta supraveghere medicala. Daca doza initiala este bine tolerata, ulterior, pacientilor trebuie sa li se stabileasca treptat doza , pana la 40 mg o data pe zi, in functie de raspunsul clinic. Aparitia hipotensiunii arteriale dupa administrarea dozei initiale nu trebuie sa excluda precautia in cresterea treptata a dozei de fosinopril sodic, dupa tratamentul eficace al hipotensiunii arteriale.

La pacientii cu risc mare de hipotensiune arteriala simptomatica, de exemplu, pacienti cu depletie de sare cu sau fara hiponatriemie, pacienti cu hipovolemie sau pacienti tratati cu doze mari de diuretice, trebuie efectuata corectarea acestor situatii, daca este posibil, inainte de a li se administra fosinopril sodic. Medicul curant poate lua in considerare administrarea unei doze initiale de 5 mg, pentru a determina efectul hipotensiv la pacientii cu risc mare. Ulterior, doza trebuie ajustata pana la obtinerea raspunsului optim.
Trebuie monitorizate functia renala si potasemia (vezi pct. 4.4). Pacienti cu insuficienta renala
Se recomanda o doza initiala de 10 mg pe zi; cu toate acestea, se recomanda prudenta in special la pacientii cu RFG sub 10 ml /min.

Pacienti cu disfunctie hepatica
Se recomanda o doza initiala de 10 mg pe zi, dar se recomanda prudenta. Desi viteza de hidrolizare poate fi incetinita, hidrolizarea per ansamblu nu este redusa apreciabil la pacientii cu disfunctie hepatica. La aceasta grupa de pacienti, exista dovada unui clearance hepatic redus al fosinoprilatului, compensat de o crestere a excretiei renale.
Copii si adolescenti (< 18 ani)
Eficacitatea si siguranta utilizarii la copii si adolescenti nu a fost stabilita in totalitate. Ca urmare, nu se recomanda utilizarea la copii si adolescenti.

Administrare la varstnici
Nu este necesara reducerea dozei la pacienti cu functie renala si hepatica normala din punct de vedere clinic, intrucat nu exista diferente semnificative intre parametrii farmacocinetici sau efectul antihipertensiv al fosinoprilatului, comparativ cu subiectii mai tineri.

 4.3 Contraindicatii

• Hipersensibilitate la fosinoprilul sodic, la oricare dintre excipienti sau la oricare alt inhibitor al enzimei de conversie angiotensina (ECA)
• Antecedente de edem angioneurotic, asociate unui tratament anterior cu inhibitori ai ECA
• Edem angioneurotic ereditar sau idiopatic
• Trimestrul doi si trei de sarcina (vezi pct. 4.4 si 4.6).

 4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare

Hipotensiune arteriala simptomatica
Hipotensiunea arteriala simptomatica este observata rareori la pacientii hipertensivi care nu prezinta alte complicatii. La pacientii hipertensivi tratati cu fosinopril sodic, riscul de aparitie a hipotensiunii arteriale este mai mare daca pacientul prezinta depletie volemica determinata de exemplu, de tratament diuretic, dieta cu restrictie de sare, dializa, diaree sau varsaturi sau la cei care cu hipertensiune arteriala severa, dependenta de renina (vezi pct. 4.5 si 4.8). La pacientii cu insuficienta cardiaca, cu sau fara insuficienta renala asociata, s-a observat hipotensiune arteriala simptomatica. Aceasta apare mai frecvent la pacientii cu grade mai severe de insuficienta cardiaca, reflectata de utilizarea de doze mari de diuretice de ansa, hiponatriemie sau disfunctie renala. La pacientii cu risc crescut de hipotensiune arteriala simptomatica, initierea tratamentului si ajustarea dozei trebuie monitorizate strict. Aceleasi consideratii sunt valabile in cazul pacientilor cu cardiopatie ischemica sau boala cerebrovasculara, la care o scadere excesiva a tensiunii arteriale poate determina infarct miocardic sau accident vascular cerebral. In cazul aparitiei hipotensiunii arteriale, pacientul trebuie pozitionat in decubit dorsal, cu fata in sus si, daca este necesar, trebuie administrata o perfuzie intravenoasa cu solutie de clorura de sodiu 9 mg/ml (0,9%). Un raspuns hipotensiva tranzitoriu nu reprezinta o contraindicatie pentru administrarea dozelor ulterioare, care, de regula, pot fi utilizate fara dificultate, o data ce tensiunea arteriala a fost crescuta prin expansiune volemica.

La unii pacienti cu insuficienta cardiaca, cu tensiune arteriala normala sau mica, poate sa apara o scadere suplimentara a tensiunii arteriale sistemice dupa administrarea de fosinopril sodic. Acest efect este de asteptat si, de regula, nu reprezinta un motiv de intrerupere a tratamentului. In cazul in care hipotensiunea arteriala devine simptomatica, poate fi necesara o reducere a dozei sau intreruperea tratamentului cu fosinopril sodic.

Stenoza aortica si mitrala / cardiomiopatie hipertrofica
Similar altor inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), fosinoprilul sodic trebuie administrat cu prudenta la pacienti cu stenoza mitrala si obstructie a fluxului de ejectie din ventriculul stang cum este, stenoza aortica sau cardiomiopatia hipertrofica.

Disfunctie renala
In cazurile de insuficienta renala, doza initiala de fosinopril sodic nu trebuie ajustata. Monitorizarea de rutina a potasiului si creatininei fac parte din asistenta medicala de rutina la acesti pacienti.

La pacientii cu insuficienta cardiaca, hipotensiunea arteriala dupa initierea tratamentului cu inhibitori ai ECA poate duce la alterarea suplimentara a functiei renale. In aceasta situatie, s-a raportat insuficienta renala acuta, de regula reversibila.
La unii pacienti cu stenoza de artera renala bilaterala sau cu stenoza arteriala pe rinichi unic, care au fost tratati cu inhibitori ai ECA, s-au observat cresteri ale uremiei si creatininemiei, de regula reversibile dupa intreruperea tratamentului. Acestea sunt mai frecvente, in special, la pacientii cu insuficienta renala. Daca este prezenta, de asemenea, hipertensiunea renovasculara, exista un risc crescut de hipotensiune arteriala severa si insuficienta renala. La acesti pacienti, tratamentul trebuie initiat sub supraveghere medicala stricta, cu doze mici si stabilite treptat cu atentie. Intrucat un tratament cu diuretice poate constitui un factor care contribuie la cele de mai sus, acesta trebuie intrerupt, iar functia renala trebuie monitorizata in decursul primelor saptamani de tratament cu fosinopril sodic.

Unii pacienti hipertensivi fara o boala vasculara renala preexistenta manifesta au dezvoltat cresteri ale uremiei si creatininemiei, de regula minore si tranzitorii, in special cand fosinoprilul sodic a fost administrat concomitent cu un diuretic. Riscul de aparitie al acestor cresteri este mai mare la pacientii cu insuficienta renala preexistenta. Pot fi necesare reducerea dozei si/sau intreruperea diureticului si/sau inhibitorului ECA.

Proteinurie
In cazuri rare, la pacientii cu insuficienta renala preexistenta poate sa apara proteinurie. In proteinuria semnificativa clinic (mai mare de 1 g/zi), fosinoprilul trebuie administrat numai dupa o evaluare amanuntita a raportului beneficiu clinic/risc si cu monitorizarea regulata a parametrilor clinici si de laborator.

Hipersensibilitate/Edem angioneurotic
Rar, la pacientii tratati cu inhibitori ai ECA, incluzand fosinoprilul sodic, au fost raportate edem angioneurotic al fetei, extremitatilor, buzelor, limbii, glotei si/sau laringelui. Acesta poate sa apara in orice moment al tratamentului. In astfel de cazuri, administrarea fosinoprilului sodic trebuie intrerupta imediat si se va institui monitorizare si tratament adecvat pentru a se asigura remiterea completa a simptomelor, inainte de a externa pacientul. Chiar in situatiile in care este implicat numai edemul limbii, fara detresa respiratorie, pacientii pot necesita observatie prelungita, intrucat tratamentul cu antihistaminice si corticosteroizi poate fi insuficient.

Foarte rar, au fost raportate decese determinate de edemul angioneurotic asociat cu edem laringian sau edem al limbii. Pacientii cu edem la nivelul limbii, glotei sau laringelui, in special cei cu antecedente de interventii chirurgicale la nivelul cailor respiratorii, pot prezenta mai frecvent obstructie a cailor respiratorii. In astfel de cazuri, trebuie instituit imediat tratamentul de urgenta. Acesta poate include administrarea de adrenalina si/sau mentinerea permeabilitatii cailor aeriene. Pacientul trebuie mentinut sub supraveghere medicala stricta, pana la remiterea completa si sustinuta a simptomelor.

La pacientii apartinand rasei negre, inhibitorii ECA determina edem angioneurotic cu o frecventa mai mare, comparativ cu pacientii apartinand altor rase.

Pacienti cu antecedente de edem angioneurotic, fara legatura cu tratamentul cu inhibitor al ECA, pot prezenta risc crescut de edem angioneurotic in timpul administrarii unui inhibitor al ECA (vezi pct. 4.3, Contraindicatii).

Reactii anafilactice la pacientii care efectueaza sedinte de hemodializa
La pacientii care efectueaza sedinte de hemodializa, in cadrul carora se utilizeaza membrane cu flux mare (de exemplu AN 69), tratati concomitent cu un inhibitor al ECA, s-au raportat reactii anafilactice. La acesti pacienti, trebuie luata in considerare utilizarea unui alt tip de membrana de dializa sau a unei alte clase de medicamente antihipertensive.

Reactii anafilactice in timpul aferezei lipoproteinelor cu densitate mica (LDL ) Rar, pacientii tratati cu inhibitori ai ECA in timpul aferezei LDL efectuate cu sulfat de dextran au prezentat reactii anafilactoide care pot pune viata in pericol. Aceste reactii au fost evitate prin intreruperea temporara a tratamentului cu inhibitori ai ECA, inainte de fiecare afereza.
Desensibilizare
Pacientii tratati cu inhibitori ai ECA in timpul tratamentului de desensibilizare (de exemplu, venin de himenoptere), au prezentat reactii anafilactoide sustinute. La acesti pacienti, aceste reactii au fost evitate atunci cand administrarea de inhibitori ECA a fost temporar intrerupta, dar au reaparut la readministrarea necorespunzatoare a medicamentului.

Insuficienta hepatica
La pacientii cu insuficienta hepatica pot sa apara concentratii plasmatice mari ale fosinoprilului. Foarte rar, inhibitorii ECA au fost asociati cu un sindrom care debuteaza cu icter colestatic sau hepatita si progreseaza spre necroza hepatica fulminanta si (uneori) deces. Mecanismul de producere a acestui sindrom nu este inteles pe deplin. Pacientii tratati cu fosinopril sodic, care dezvolta icter sau cresteri marcate ale valorilor serice ale enzimelor hepatice, trebuie sa intrerupa tratamentul cu fosinopril sodic si vor fi supravegheati medical in mod corespunzator.

Neutropenie /Agranulocitoza
S-au raportat cazuri de neutropenie/agranulocitoza, trombocitopenie si anemie la pacientii tratati cu inhibitori ai ECA. La pacientii cu functie renala normala si care nu prezinta alti factori agravanti, neutropenia apare rar. Neutropenia si agranulocitoza sunt reversibile dupa intreruperea tratamentului cu inhibitori ai ECA. Fosinoprilul sodic trebuie administrat cu prudenta maxima la pacientii cu boala vasculara de colagen, la cei care efectueaza terapie imunosupresoare, tratati cu alopurinol sau procainamida sau cu o asociere a acestor factori agravanti, mai ales in cazul in care exista disfunctie renala preexistenta. Unii dintre acesti pacienti au dezvoltat infectii grave care, in cateva cazuri, nu au raspuns la terapia intensiva cu antibiotice. In cazul in care fosinoprilul sodic este administrat la acesti pacienti, se recomanda monitorizarea periodica a numarului de leucocite, iar pacientii trebuie instruiti sa raporteze orice semn de infectie.

Rasa
Similar altor inhibitori ai ECA, fosinoprilul sodic poate fi mai putin eficace in reducerea tensiunii arteriale la pacientii de rasa neagra, comparativ cu pacientii apartinand altor rase, posibil din cauza unei prevalente mai mari a concentratiilor plasmatice mici ale reninei la populatia hipertensiva de rasa neagra.

Tuse
Tusea a fost raportata in cazul utilizarii inhibitorilor ECA. In mod caracteristic, tusea nu este productiva, este persistenta si dispare dupa intreruperea tratamentului. Tusea indusa de inhibitorii ECA trebuie luata in considerare, ca parte a diagnosticului diferential al tusei.

Interventii chirurgicale/Anestezie
La pacientii la care se efectueaza interventii chirurgicale majore sau in timpul anesteziei cu medicamente care determina hipotensiune arteriala, fosinoprilul sodic poate bloca formarea angiotensinei II, secundara eliberarii compensator a reninei. Daca apare hipotensiune arteriala si se considera ca este determinata prin acest mecanism, poate fi corectata prin expansiune volemica.

Hiperkaliemie
Cresteri ale potasemiei au fost observate la unii pacienti tratati cu inhibitori ai ECA, incluzand fosinoprilul sodic. Pacientii cu risc de a dezvolta hiperkaliemie includ pe cei cu insuficienta renala, diabet zaharat sau cei care utilizeaza concomitent diuretice care economisesc potasiul, suplimente de potasiu sau substituenti de sare care contin potasiu sau acei pacienti la care se administreaza alte medicamente asociate cu cresterea potasemiei (de exemplu, heparina ). Daca utilizarea concomitenta a medicamentelor mentionate mai sus este considerata adecvata, se recomanda monitorizarea regulata a potasemiei (vezi pct. 4.5).

Pacienti cu diabet zaharat
La pacientii cu diabet zaharat tratati cu medicamente antidiabetice orale sau insulina, glicemia trebuie monitorizata strict pe parcursul primei luni de tratament cu un inhibitor al ECA (vezi pct. 4.5).
Litiu
In general, asocierea litiului cu fosinoprilul sodic nu este recomandata (vezi pct. 4.5).

Sarcina
Administrarea inhibitorilor ECA nu trebuie initiata in timpul sarcinii. Cu exceptia cazului in care continuarea tratamentului cu inhibitori ai ECA este considerata esentiala, pacientele care planifica o sarcina trebuie trecute pe tratament antihipertensiv alternativ, al carui profil siguranta pentru utilizare in timpul sarcinii a fost stabilit. Cand este confirmata sarcina, tratamentul cu inhibitori ai ECA trebuie intrerupt imediat si, daca este necesar, trebuie initiat tratament alternativ (vezi pct. 4.3 si 4.6).

Acest medicament contine lactoza. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.

 4.5 Interactiuni cu alte produse medicamentoase si alte forme de interactiune

Diuretice
Atunci cand la schema terapeutica a unui pacient tratat cu fosinopril sodic se adauga un diuretic, efectul antihipertensiv este, de regula, aditiv.

Pacientii tratati deja cu diuretice si, in mod special, cei la care aceasta terapie a fost recent instituita, pot prezenta ocazional o reducere marcata a tensiunii arteriale atunci cand se adauga fosinopril sodic. Posibilitatea aparitiei hipotensiunii arteriale simptomatice determinate de administrarea de fosinopril sodic poate fi redusa la minim prin intreruperea terapiei cu diuretic, inainte de initierea tratamentului cu fosinopril sodic (vezi pct. 4.4 si 4.2).

Suplimente de potasiu, diuretice care economisesc potasiu, substituenti de sare care contin potasiu sau alte medicamente asociate cu cresterea potasemiei (de exemplu, heparina) (vezi pct. 4.4, Hiperkaliemie)
Desi in studiile clinice, potasemia s-a mentinut, de regula, in limita valorilor normale, s-a observat ca unii pacienti dezvolta hiperkaliemie. Factorii de risc pentru a dezvolta hiperkaliemie includ insuficienta renala, diabetul zaharat si administrarea concomitenta de diuretice care economisesc potasiul (de exemplu, spironolactona, triamteren sau amilorid), suplimente de potasiu, substituenti de sare care contin potasiu sau alte medicamente asociate cresterii potasemiei (de exemplu, heparina). Utilizarea substantelor mentionate mai sus, mai ales la pacientii cu insuficienta renala, poate duce la o crestere semnificativa a potasemiei.
Hipokaliemia indusa diuretic poate fi ameliorata in cazul in care fosinoprilul sodic este administrat in asociere cu un diuretic care determina pierderea de potasiu.

Litiu
In timpul administrarii concomitente de litiu cu inhibitori ai ECA s-au raportat cresteri reversibile ale concentratiilor plasmatice ale litiului si ale toxicitatii acestuia. Administrarea concomitenta cu diuretice tiazidice poate creste riscul de toxicitate a litiului si mareste toxicitatea acestuia deja crescuta de inhibitorii ECA. Administrarea concomitenta de fosinopril sodic cu litiul nu este recomandata, dar in cazul in care asocierea se dovedeste necesara, trebuie efectuata monitorizarea atenta a litemiei (vezi pct. 4.4.).

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS ), incluzand acid acetilsalicilic > 3 g pe zi Administrarea cronica de AINS poate reduce efectul antihipertensiv al unui inhibitor al ECA. AINS si inhibitorii ECA exercita un efect cumulat asupra cresterii potasemiei si pot determina deteriorarea functiei renale. Aceste efecte sunt, de obicei, reversibile. Rar, poate sa apara insuficienta renala acuta, in special la pacientii cu functie renala compromisa, cum sunt pacientii varstnici sau cei deshidratati.

Alte medicamente antihipertensive
Asocierea cu alte medicamente antihipertensive cum sunt beta-blocantele, metildopa , antagonistii canalelor de calciu si diureticele poate creste eficacitatea hipertensiva.
Utilizarea concomitenta cu trinitrat de gliceril si alti nitrati sau alte vasodilatatoare poate reduce suplimentar tensiunea arteriala.

Antidepresive triciclice/Antipsihotice /Anestezice
Administrarea concomitenta a anumitor medicamente anestezice, antidepresive triciclice si antipsihotice cu inhibitori ai ECA poate reduce suplimentar tensiunea arteriala (vezi pct. 4.4).

Simpatomimetice
Simpatomimeticele pot reduce efectele antihipertensive ale inhibitorilor ECA.

Antidiabetice
Studiile epidemiologice au sugerat faptul ca administrarea concomitenta de inhibitori ai ECA cu medicamente antidiabetice (insulina, medicamente hipoglicemiante orale) poate determina o crestere a efectului de scadere a glicemiei, cu un risc de hipoglicemie. Acest fenomen pare a fi mai frecvent in cursul primelor saptamani de tratament asociat si la pacientii cu insuficienta renala.

Acid acetilsalicilic, trombolitice, beta-blocante, nitrati
Fosinoprilul sodic poate fi administrat concomitent cu acid acetilsalicilic (in doze cardiologice), trombolitice, beta-blocante si/sau nitrati .

Imunosupresoare, citostatice, corticosteroizi sistemici sau procainamida, alopurinol Asocierea de fosinopril sodic cu medicamente imunosupresoare si/sau medicamente care pot determina leucopenie trebuie evitata.

Alcool etilic
Alcoolul etilic potenteaza efectul hipotensiv al fosinoprilului sodic.

Antiacide
Antiacidele (de exemplu, hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu, simeticona) pot diminua absorbtia fosinoprilului sodic, ca urmare, administrarea ambelor medicamente trebuie decalata cu cel putin doua ore.

Interactiuni paraclinice
Fosinoprilul sodic poate determina masurarea unor valori mici, false, ale concentratiilor plasmatice ale digoxinei, in cazul in care se utilizeaza metoda absorbtiei cu carbune activat (Kit RIA Digi-Tab® pentru digoxina ). Se recomanda intreruperea tratamentului cu fosinopril sodic cu cateva zile inainte de a se efectua teste paratiroidiene.

 4.6 Sarcina si alaptare

Sarcina
Administrarea de inhibitori ai ECA nu este recomandata in timpul primului trimestru de sarcina (vezi pct. 4.4).
Administrarea de inhibitori ai ECA este contraindicata in timpul trimestrelor doi si trei de sarcina (vezi pct. 4.3 si 4.4).

Dovezile epidemiologice privind riscul de teratogenitate determinat de expunerea la inhibitori ai ECA in timpul primului trimestru de sarcina nu sunt concludente; totusi, nu poate fi exclusa o crestere mica a acestui risc. Cu exceptia cazurilor in care continuarea tratamentului cu inhibitori ai ECA este considerata esentiala , pacientele care planifica o sarcina trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative, cu un profil de siguranta pentru utilizare in timpul sarcinii stabilit. Cand sarcina este confirmata, tratamentul cu inhibitori ai ECA trebuie intrerupt imediat si, daca este necesar, trebuie initiata terapia alternativa. La om , este cunoscut faptul ca expunerea la terapia cu inhibitori ai ECA in timpul trimestrelor doi si trei de sarcina induce fetotoxicitate (reducerea functiei renale, oligohidramnios, intarzierea osificarii craniului) si toxicitate neonatala (insuficienta renala, hipotensiune arteriala, hiperkaliemie) (vezi pct. 5.3).
Daca expunerea la inhibitori ai ECA s-a produs incepand cu trimestrul al doilea de sarcina, se recomanda verificarea ecografica a functiei renale si a craniului.
Sugarii ai caror mame au utilizat inhibitori ai ECA trebuie monitorizati strict pentru hipotensiune arteriala (vezi pct. 4.3 si 4.4). Fosinoprilatul, care traverseaza placenta, a putut fi eliminat din circulatia sanguina a nou-nascutului prin dializa peritoniala cu un oarecare beneficiu clinic si, teoretic, poate fi eliminat prin exsanguinotransfuzie.

Alaptare
Fosinoprilatul este secretat in laptele matern. Fosinoprilul sodic nu trebuie utilizat in perioada alaptarii.

 4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje

Desi nu se asteapta ca fosinoprilul sodic sa influenteze in mod direct capacitatea de a conduce vehicule si de a folosi utilaje, reactiile adverse cum sunt hipotensiune arteriala, ameteli si vertij pot interfera cu aceste capacitati.
Aceste reactii adverse apar mai ales la inceputul tratamentului, la cresterea dozei, la schimbarea tratamentului de la terapii cu alte medicamente si in timpul ingerarii concomitente de alcool etilic, in functie de sensibilitatea fiecarui pacient.

 4.8 Reactii adverse

La pacientii tratati cu fosinopril sodic, reactiile adverse sunt, in general, moderate si tranzitorii.

Foarte frecvente: >1/10
Frecvente : >1/100 si <1/10
Mai putin frecvente : >1/1000 si <1/100
Rare: >1/10 000 si <1/1000
Foarte rare: <1/10000 incluzand cazuri izolate

Tulburari hematologice si limfatice
Mai putin frecvente: scadere tranzitorie a valorii hemoglobinei, scadere a valorii hematocritului
Rare: anemie tranzitorie, eozinofilie, leucopenie, limfoadenopatie, neutropenie, trombocitopenie
Foarte rare: agranulocitoza

Tulburari metabolice si de nutritie
Mai putin frecvente: apetit alimentar scazut, guta, hiperkaliemie

Tulburari psihice
Mai putin frecvente: depresie, confuzie

Tulburari ale sistemului nervos
Frecvente: ameteli, cefalee
Mai putin frecvente: accident vascular cerebral ischemic, parestezie, somnolenta, accident cerebrovascular, sincopa, tulburari ale gustului, tremor, tulburari ale somnului
Rare: disfazie, tulburari ale memoriei, dezorientare

Tulburari oculare
Mai putin frecvente: tulburari de vedere

Tulburari acustice si vestibulare
Mai putin frecvente: otalgie, tinitus, vertij

Tulburari cardiace Frecvente: tahicardie
Mai putin frecvente: angina pectorala, infarct miocardic sau accident cerebrovascular, palpitatii, stop cardiac, tulburari de ritm, tulburari de conducere
Tulburari vasculare
Frecvente: hipotensiune arteriala, hipotensiune arteriala ortostatica Mai putin frecvente: hipertensiune arteriala, soc, ischemie tranzitorie Rare: eritem facial tranzitoriu, hemoragie, boala vasculara periferica
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Frecvente: tuse
Mai putin frecvente: dispnee, rinita, sinuzita , traheobronsita
Rare: bronhospasm, epistaxis, laringita/raguseala, pneumonie, congestie pulmonara

Tulburari gastro-intestinale
Frecvente: greata, varsaturi, diaree
Mai putin frecvente: constipatie, xerostomie, flatulenta
Rare: leziuni orale, pancreatita, edem lingual, distensie abdominala, disfagie
Foarte rare: edem angioneurotic intestinal, ileus (ocluzie sau subocluzie intestinala)

Tulburari hepatobiliare
Rare: hepatita
Foarte rare: insuficienta hepatica

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Frecvente: eruptie cutanata tranzitorie, edem angioneurotic, dermatita Mai putin frecvente: hiperhidroza, prurit, urticarie Rare: echimoze

S-a raportat un complex de simptoame care poate include una sau mai multe dintre urmatoarele: febra , vasculita, mialgie, artralgie/artrita, anticorpi antinucleari prezenti (ANA), viteza de sedimentare a hematiilor crescuta (VSH), eozinofilie si leucocitoza, eruptie cutanata tranzitorie, fotosensibilitate sau alte manifestari dermatologice.

Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv
Mai putin frecvente: mialgie
Rare: artrita

Tulburari renale si ale cailor urinare
Mai putin frecvente: insuficienta renala, proteinurie
Rare: tulburari ale prostatei
Foarte rare: insuficienta renala acuta
Tulburari ale aparatului genital si sdnului
Mai putin frecvente: disfunctie sexuala
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Frecvente: durere toracica (non-cardiaca), slabiciune
Mai putin frecvente: febra, edem periferic, moarte subita, durere toracica
Rare: slabiciune la nivelul unei extremitati

Investigatii diagnostice
Frecvente: cresterea concentratiei plasmatice a fosfatazei alcaline, cresterea bilirubinemiei, cresterea concentratiei plasmatice a LDH, cresterea valorilor serice ale transaminazelor Mai putin frecvente: crestere in greutate, cresterea uremiei, cresterea creatininemiei, hiperkaliemie Rare: crestere minora a valorii hemoglobinei, hiponatriemie

In studiile clinice efectuate cu fosinopril sodic, incidenta reactiilor adverse nu difera intre pacientii varstnici (cu varsta mai mare de 65 de ani) si pacientii mai tineri.

 4.9 Supradozaj

Simptomele asociate supradozajului cu inhibitori ai ECA pot include: hipotensiune arteriala, soc circulator, tulburari electrolitice, insuficienta renala, hiperventilatie, tahicardie , palpitatii, bradicardie, ameteli, anxietate si tuse .
Tratamentul recomandat in caz de supradozaj este perfuzarea intravenoasa de solutie salina izotona. Dupa ingerarea unei doze mai mari decat cea recomandata, pacientii trebuie mentinuti sub stricta supraveghere, de preferinta intr-o unitate de terapie intensiva. Electrolitemia si creatininemia trebuie monitorizate frecvent. Daca ingerarea este recenta, se vor adopta masuri de prevenire a absorbtiei, cum sunt lavajul gastric, administrarea de adsorbante si de sulfat de sodiu in decurs de 30 de minute de la ingerare si pana la eliminare. In caz de aparitie a hipotensiunii arteriale, pacientul trebuie asezat in pozitie de soc (in decubit dorsal, cu fata in sus si picioarele ridicate) si se va administra rapid o perfuzie care sa asigure suplimentarea de sare si volemica. Trebuie luat in considerare tratamentul cu angiotensina II. Bradicardia sau reactiile vagale marcate trebuie tratate prin administrarea de atropina. Poate fi luata in considerare utilizarea unui pacemaker. Fosinoprilatul nu poate fi eliminat din organism prin dializa.

 5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE

 5.1 Proprietati farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutica: inhibitori ai ECA, codul ATC: C09AA09

Mecanism de actiune
Fosinoprilul sodic este un ester, promedicament al fosinoprilatului, un inhibitor al ECA cu actiune de lunga durata. Dupa administrare orala, fosinoprilul este metabolizat rapid si complet la fosinoprilat activ. Fosinoprilul sodic contine un grup fosfinic capabil sa formeze legaturi specifice cu enzima peptidil-dipeptidaza care realizeaza conversia la angiotensina, impiedicand conversia decapeptidului angiotensina I la octapeptidul angiotensina II. Scaderea rezultata a concentratiilor plasmatice ale angiotensinei II determina reducerea vasoconstrictiei si diminuarea secretiei de aldosteron care pot induce o usoara crestere a potasemiei si o pierdere de sodiu si de lichid.
De obicei, debitul sanguin renal sau viteza de filtrare glomerulara nu se modifica.
De asemenea, inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) previne degradarea bradichininei, un vasodepresor puternic, care contribuie la efectul antihipertensiv; fosinoprilul sodic are o actiune terapeutica la pacientii hipertensivi cu concentratii plasmatice mici de renina.

Se presupune ca la pacienti cu insuficienta cardiaca, efectele benefice ale fosinoprilului sodic sunt determinate, in principal, de inhibarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron; inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) determina o scadere a presarcinii si a postsarcinii.

Farmacodinamica

Administrarea de fosinopril sodic la pacienti cu hipertensiune arteriala duce la reducerea tensiunii arteriale atat in clinostatism, cat si in ortostatism, fara o crestere semnificativa a frecventei cardiace. In hipertensiunea arteriala, fosinoprilul sodic reduce tensiunea arteriala in decurs de o ora de la administrare, efectul maxim fiind observat in decurs de 3-6 ore de la administrare. La administrarea dozei zilnice uzuale, efectul antihipertensiv dureaza 24 de ore. La unii pacienti tratati cu doze mici, efectul poate fi redus catre sfarsitul intervalului de administrare. Efectele ortostatice si tahicardia sunt rare, dar pot sa apara la pacienti cu deplete de sare sau hipovolemie (vezi pct. 4.4). La unii pacienti, obtinerea tensiunii arteriale optime poate necesita 3-4 saptamani de tratament . Fosinoprilul sodic si diureticele tiazidice au efecte aditive.
In insuficienta cardiaca, fosinoprilul sodic amelioreaza simptomele si toleranta la efort fizic si reduce severitatea insuficientei cardiace si frecventa spitalizarilor datorate insufucientei cardiace. Intr-un studiu efectuat la 8 pacienti cu ciroza hepatica, fosinoprilul administrat in doze de 20 mg pe zi timp de o luna, nu a produs modificari ale functiei hepatice (alanintransferaza, gamma-glutamil-transpeptidaza, test de clearance al galactozei si test de clearance al antipirinei) sau ale functiei renale.

 5.2 Proprietati farmacocinetice

Absorbtie
Dupa administrare orala, fosinoprilul se absoarbe in proportie de 30% pana la 40%. Absorbtia fosinoprilului nu este influentata de prezenta alimentelor in tractul gastro-intestinal, dar viteza de absorbtie ar putea fi redusa. Hidroliza rapida si completa la fosinoprilat activ are loc in mucoasa gastro-intestinala si ficat.
Timpul necesar pentru a atinge Cmax nu depinde de doza , este de aproximativ trei ore si corespunde inhibarii maxime a raspunsului hipertensiv la angiotensina I care apare in 3 pana la 6 ore de la administrare. La administrarea unei doze unice sau la administrarea de doze repetate, parametrii farmacocinetici (Cmax, ASC) sunt direct proportionali cu doza de fosinopril administrata.

Distributie
Fosinoprilatul se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice (> 95%), are un volum de distributie relativ mic si se leaga in proportie neglijabila de componentele celulare ale sangelui.

Metabolizare
Dupa o ora de la administrarea orala de fosinopril sodic, mai putin de 1% din fosinopril ramane nemodificat in plasma; 75% este prezent sub forma de fosinoprilat activ, 15-20% sub forma de fosinoprilat glucuronoconjugat (inactiv), iar restul (~5%) sub forma de metabolit 4-hidroxi fosinoprilat (activ).

Eliminare
Dupa administrarea intravenoasa, eliminarea fosinoprilului se efectueaza atat pe cale hepatica, cat si renala. La pacientii cu hipertensiune arteriala cu functie renala si functie hepatica normale, la care s-au administrat doze repetate de fosinopril, timpul de injumatatire efectiv T1/2 al acumularii fosinoprilatului a fost, in medie, de 11,5 ore. La pacientii cu insuficienta cardiaca, T1/2 efectiv a fost de 14 ore. Fosinoprilul este eliminat pe cale hepatica si renala.

Grupe speciale de pacienti
La pacientii cu insuficienta renala (clearance al creatininei sub 80 ml /min/1,73 m2), clearance -ul total la nivelul intregului organism al fosinoprilatului este egal cu aproximativ jumatate din cel observat la pacientii cu functie renala normala, in timp ce nu s-a observat o modificare semnificativa a absorbtiei, biodisponibilitatii sau legarii de proteinele plasmatice. Clearance-ul fosinoprilatului nu variaza in functie de gradul insuficientei renale; reducerea eliminarii pe cale renala este compensata de cresterea eliminarii hepato-biliare. La pacientii cu grade diferite de insuficienta renala, incluzand insuficienta renala in faza terminala (clearance creatinina < 10 ml /min/1,73 m2), s-a observat o usoara crestere a valorilor ASC (mai putin decat dublul valorilor normale).
La pacientii cu insuficienta hepatica (alcoolism sau ciroza biliara), hidroliza fosinoprilului sodic nu este redusa in mod semnificativ, desi viteza de hidrolizare ar putea fi redusa; clearance -ul total al fosinoprilatului este aproape egal cu jumatate din cel observat la pacientii cu functie hepatica normala.

 5.3 Date preclinice de siguranta

Datele non-clinice nu au evidentiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor conventionale farmacologice privind evaluarea sigurantei, toxicitatea dupa doze repetate, genotoxicitatea, carcinogenitatea.

Studii de toxicitate asupra functiei de reproducere sugereaza faptul ca fosinoprilul nu are efecte negative asupra fertilitatii si performantelor de reproducere la sobolani si nu este teratogen . S-a demonstrat ca inhibitorii ECA, ca si clasa, administrati in cursul trimestrului doi sau trei de sarcina, au efecte nocive asupra dezvoltarii fetale in ultimele stadii, provocand moartea fetusului si au efecte congenitale care afecteaza, in special, craniul. De asemenea, au fost raportate fetotoxicitate, retard de crestere intrauterina si persistenta canalului arterial. Se presupune ca aceste anomalii de dezvoltare se datoreaza, in parte, actiunii directe a inhibitorilor ECA asupra sistemului renina-angiotensina fetal si, in parte, ischemiei determinate de hipotensiunea arteriala materna si de scaderea fluxului sanguin
feto-placentar si aportului de oxigen /nutrienti catre fetus. Intr-un studiu in cadrul caruia s-a administrat fosinopril la femelele de sobolan inainte de acuplare si pana la gestatie, s-a observat incidenta crescuta a mortalitatii puilor, care a aparut in timpul alaptarii. S-a demonstrat ca substanta traverseaza placenta si este secretata in lapte.

 6. PROPRIETATI FARMACEUTICE

 6.1 Lista excipientilor

Lactoza monohidrat Croscarmeloza sodica Amidon pregelatinizat Celuloza microcristalina Dibehenat de glicerol

 6.2 Incompatibilitati

Nu este cazul.

 6.3 Perioada de valabilitate

2 ani

 6.4 Precautii speciale pentru pastrare

A nu se pastra la temperaturi peste 25°C. Blistere: A se pastra in ambalajul original. Flacon (PP): A se tine flaconul bine inchis.

 6.5 Natura si continutul ambalajului

Blistere (Al-PVC-PA/Al): 10, 14, 20, 28, 30, 42, 50, 98 si 100 de comprimate
Flacon (PP cu capac din PEJD prevazut cu desicant): 50, 100, 250 si 500 de comprimate
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.

 6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fara cerinte speciale.

 7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA

Nucleus ehf.
Naustanes 116 Reykjavik, Islanda