Indicatii: Lanvis este indicat in primul rind pentru tratamentul leucemiilor acute, in mod special al leucemiilor mielocitare acute si al leucemiilor limfoblastice acute. Lanvis este de asemenea indicat in tratamentul leucemiilor granulocitare cronice.
Forma de prezentare: Fiecare tableta marcata, galbena, rotunda, biconvexa (imprimata WELLCOME U3B), contine 40 mg Thioguanina.
Doze si mod de administrare: Dozele exacte si durata de administrare depind de natura si dozele altor agenti citotoxici folositi in asociere cu Lanvis. Lanvis se absoarbe in mod variabil dupa administrarea orala, iar nivelele plasmatice pot scadea datorita varsaturilor sau ingestiei de alimente.
Terapia de inductie: Adulti: Doza uzuala de Lanvis este de 100-200 mg/m2 suprafata corporala/zi in doza unica sau fractionata in doua prize, timp de 5-20 zile. Copii: Se administreaza doze similare cu cele pentru adulti, cu corectia necesara pentru suprafata corporala, desi au fost folosite in anumite scheme si doze mai mici, de 60-75 mg/m2 suprafata corporala/zi. Intretinere: Adulti si copii: Au fost folosite doze intre 60-200 mg/m2 suprafata corporala, zilnic sau intermitent. Varstnici: Nu sunt recomandari speciale pentru persoanele in varsta (A se vedea “Insuficienta renala sau hepatica”). Lanvis a fost folosit in numeroase scheme chimioterapice la pacientii in varsta cu leucemie acuta, in doze echivalente cu cele folosite la pacientii tineri. Insuficienta renala sau hepatica: La pacientii cu insuficienta renala sau hepatica se recomanda reducerea dozelor in mod corespunzator.
Contraindicatii: Avind in vedere importanta indicatiilor, nu exista contraindicatii absolute.
Precautii: Lanvis este un agent citotoxic activ care trebuie sa fie prescris doar de medicii cu experienta in administrarea unor astfel de agenti. Manuirea in conditii de securitate: Se recomanda ca manuirea tabletelor Lanvis sa se faca conform regulilor de manuire a agentilor citotoxici. Daca este necesara injumatatirea unei tablete, trebuie sa se faca cu grija ca sa nu se contamineze mainile si sa nu se inhaleze medicamentul. Monitorizarea: In timpul inductiei remisiunii, hemoleucograma trebuie efectuata frecvent. Cel mai important efect secundar al tratamentului cu Lanvis este supresia maduvei osoase ce conduce la leucopenie si trombocitopenie consecutiva. Pacientii trebuie monitorizati cu atentie in timpul terapiei. Numarul de leucocite si trombocite continua sa scada si dupa intreruperea tratamentului, astfel incat la primul semn de scadere importanta a acestora, tratamentul trebuie intrerupt temporar. Supresia maduvei osoase este rapid reversibila daca tratamentul a fost intrerupt suficient de devreme. In timpul inductiei remisiunii in leucemia mielocitara acuta, pacientul trebuie frecvent sa faca fata unei perioade de relativa aplazie medulara, si este important ca masurile de sustinere adecvate sa fie disponibile. Pacientii care primesc chimioterapie mielosupresiva sunt in mod deosebit susceptibili la infectii variate. In mod particular in timpul inductiei remisiunii, cand se produce liza celulara rapida, trebuie asigurate masuri adecvate pentru a se evita hiperuricemia si/sau hiperuricozuria, precum si riscul aparitiei nefropatiei urice. Mutageneza si carcinogeneza: Thioguanina este potential mutagena si carcinogena, datorita actiunii sale asupra ADNului celular. Teratogeneza si efecte asupra fertilitatii: Ca si alti agenti citotoxici, Lanvis este potential teratogen. S-au mentionat cazuri izolate de barbati tratati cu combinatii de agenti citotoxici inclusiv Lanvis, care au devenit parintii unor copii cu anomalii congenitale.
Efecte secundare si reactii adverse: Lanvis este in mod obisnuit un component al schemelor chimioterapeutice, si de aceea nu este posibil sa i se atribuie numai lui efectele secundare ce apar. In regimurile terapeutice ce contin thioguanina au fost raportate urmatoarele efecte secundare: intoleranta gastrointestinala, stomatite, necroza intestinala cu perforatie, disfunctii hepatice si icter (care pot fi reversibile la intreruperea tratamentului) si ocluzia venei hepatice, care, in majoritatea cazurilor, s-a remis la intreruperea tratamentului. La o singura pacienta cu leucemie mielocitara acuta, tratata cu doze mari de Lanvis si cytosine arabinoside, s-a raportat necroza hepatica centrolobulara. Pacienta lua de asemenea si contraceptive orale
Interactiuni medicamentoase: Combinatia dintre Lanvis si busulfan a dus la dezvoltarea unei hiperplazii nodulare hepatice regenerativa, hipertensiune portala si varice esofagiene.
Sarcina si alaptare: Folosirea Lanvisului trebuie evitata pe cat posibil in timpul sarcinii, in special in primul trimestru. In fiecare caz in parte, beneficiile mamei trebuie apreciate comparativ cu potentialul risc pentru fat. Ca in orice tratament cu agenti citotoxici, trebuie instituite masuri contraceptive adecvate, daca oricare din parteneri foloseste Lanvis. Nu exista evidente care sa ateste prezenta Lanvisului sau a metabolitilor sai in laptele matern. Se recomanda ca mamele ce folosesc Lanvis sa nu alapteze.
Toxicitate si tratamentul supradozarilor: Principalul efect toxic este asupra maduvei osoase, si toxicitatea hematologica pare sa fie mai profunda in cazul supradozarii cronice decat in cazul supradozarii cu o doza unica de Lanvis. Deoarece nu exista antidot cunoscut, tabloul sanguin trebuie urmarit cu atentie si trebuie asigurate masuri generale de sustinere, inclusiv transfuzii sanguine la nevoie.
Precautii farmaceutice: A se pastra la loc uscat si la temperaturi sub 25 grade Celsius, ferit de lumina. Lanvis tablete este un medicament citotoxic si trebuie manipulat cu precautiile adecvate. Surplusul de Lanvis tablete trebuie distrus conform regulamentelor locale cu privire la distrugerea substantelor periculoase.
Mod de actiune: Thioguanina este un analog sulfidril al guaninei si se comporta ca un antimetabolit purinic. Forma sa activa este un nucleotid, acidul thioguanilic. Metabolitii thioguaninei inhiba sinteza de novo a purinei si intercoversia nucleotidelor purinice. Thioguanina este de asemenea incorporata in acizii nucleici, aceasta incorporare in ADN (acid dezoxiribonucleic) fiind responsabila de citotoxicitatea agentului. De obicei exista rezistenta incrucisata intre thioguanina si mercaptopurina, iar pacientii rezistenti la unul din agenti sunt foarte probabil rezistenti si la celalalt.
Farmacocinetica: Thioguanina este metabolizata intens in vivo. Exista doua cai catabolice principale: metilarea la 2-amino-6-metil thiopurine si dezaminarea la 2-hidroxi-6-mercaptopurina, urmata de oxidarea la acid-6-tiouric. Studii cu thioguanina radioactiva arata ca nivelele sanguine maxime ale radioactivitatii totale se ating la 8-10 ore dupa administrarea orala, dupa care scad lent. Studii ulterioare utilizind HPLC (cromatografie cu lichid de inalta presiune) au aratat ca 6-thioguanina este principala thiopurina prezenta in sange cel putin in primele 8 ore dupa administrarea intravenoasa. Dupa administrare i.v. a 1-1,2 g de 6-thioguanina/m2 suprafata corporala, se poate obtine o concentratie plasmatica maxima de 61-118 nanomol (nmol)/ml. Nivelele plasmatice scad biexponential cu timpul de injumatatire initial si final de 3 ore si, respectiv, 5-9 ore. Dupa administrarea orala de 100 mg/m2 suprafata corporala, nivelele plasmatice maxime masurate prin HPLC sunt atinse la 2-4 ore si variaza intre 0,03-0,94 nmol/ml. Nivelele atinse sunt mai reduse daca Lanvis se administreaza in timpul mesei (sau in cazul varsaturilor).
Utilizarea simultana de Zyloric: Utilizarea simultana de Zyloric (allopurinol) cu scopul de a inhiba formarea de acid uric nu necesita reducerea dozelor de Lanvis, ca in cazul Purinetholului (6-Mercaptopurina) si Imuranului (Azathioprina).
Sindromul Lesch-Nyhan: Datorita faptului ca enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil transferaza este responsabila de conversia Lanvisului in metabolitul sau activ, este posibil ca pacientii cu acest deficit enzimatic, de exemplu cei afectati de sindromul Lesch-Nyhan, sa fie rezistenti la terapia cu thioguanina. Rezistenta la azathioprina (Imuran), care are unul din metaboliti activi similar cu al Lanvisulului, a fost demonstrata la doi copii cu sindrom Lesch-Nyhan.
Producator: Glaxo Wellcome
